De Naşterea Domnului - poezii , rugăciuni , colinde +

[cristiboss56]

În noaptea sfântă de Crăciun / În inimă se-adună pace. / În lume duşmănia tace , / În case dulci colinzi se spun. / Iertarea nu-i doar în poveşti, / Ci e în noi , şi-atunci e multă, / Inimile gând bun ascultă, / Este Crăciun şi tu. . . iubeşti ! / Iar bucuria izvorăşte / Din orice colţ, oricât de mic, / Chiar şi din ochi de pui pitic, / Căci lacrima , azi , se opreşte. / În noaptea de Crăciun tu dormi , / Dar îngeri mulţi , mulţi te veghează , / Imn lui Hristos ei intonează , / Cântă cu ei şi munţi , şi pomi.

[andrei_im]

In inima robului
Valeriu Gafencu

Domnu-Si face ieslea Lui
In noaptea Craciunului.
Flori de crin din ceruri ploua
peste ieslea Lui cea noua
si din cer picura roua
peste ieslea Lui cea noua.

Canta robii Domnului
injugati la jugul Lui
pe malul Trotusului.
Dar cantarea lor e muta,
ca-i din suferinta smulsa
si-i cu rugaciuni crescuta.
Sta un copilas in zare
si priveste cu mirare
o fereastra de-nchisoare.
Langa micul copilas
s-a oprit un ingeras
ce-i sopteste dragalas:
Azi Craciunul s-a mutat
din palat la inchisoare,
unde-i Domnu-ntemnitat.
Si copilul cel din zare
a venit de sarbatoare
sa traiasca praznic mare:
Un Craciun la inchisoare.

[cristiboss56]

Asta simţim noi acum / Chiar în ziua de Crăciun / Ziua ne-a fost dată să fie / Plină doar cu bucurie. / Astfel o să ne gândim / La anu'mai buni să fim / Când Crăciunul va veni / De la Cel de Sus cu bucurii. / Moşule de nu ai fi / Bucurie oare ar fi ? / Copii oare ar exista / Ar fi pustie lumea aşa ! / Dar unde dragoste nu e / Zic eu nimic nu e / Nici măcar soare nu-i / Iar eu aş fi al nimănui .

[cristiboss56]

Cu gândul la acel Crăciun / Odinioară întâmplat , / La ieslea Domnului cel bun, / Ieri - peşteră , azi - un palat, / Nu ne mirăm, nu ne-ntrebăm / De ce din Cer S-a coborât / Adam cel Nou, Iisus Hristos, / Mariei , cum , Fiu S-a făcut . . . / Durerea noastră potolind , / Osana-n taină înălţând , / Acum , lăsăm ca un colind , / Minunii să-i dea glas , prin cânt. / Nimic nu e pe veci pierdut, / E clipa încă palpitând . . . / Colind cu cerb , colind cu crai, / Oraşul tot s-a pregătit . / La brad, pierdut pe gânduri stai , / Inundă casa un colind. / Nimic nu e pe veci pierdut , / Doar dacă timpul nu-l prefaci , / Acum , în veşnicii - sărut.

[cristiboss56]

Seară mare , minunată / Pentru oameni credincioşi , / Îngerii ni se arată , / Ne spun să fim bucuroşi . / S-a născut Mesia-n lume , / Într-o iesle a-ncăput, / Vă vestim mare minune, / Ce noi astăzi am văzut. / Am lăsat turmele noastre , / Am plecat cu toţi , uimiţi , / Cântări din ceruri, măiestre , / Ne-au condus înspre Pruncuţ. / L-am văzut la Maica-n braţe, / Blând dormind , lin strălucind , / Bucuria să se-nalţe / Prin cântarea de colind !

[cristiboss56]

Noi Te rugăm , Iisuse Bun , / Să ne faci îngeri , de Crăciun, / Şi Duhul Tău , cel blând , primind , / Să ne primeşti , pentru colind . / Să Îţi urăm să ne tot duci, / Dinspre Golgota unei cruci / Acolo unde veşnic eşti , / Zălog al tainelor cereşti / Şi îngeri fiind , în priveghere , / Puţine vom avea a-Ţi cere / Numai lumina Ta de Crai , / Şi-n întuneric , Să ne-o dai / Măicuţa Domnului ne fie / A doua mamă-n veşnicie / Şi cum nu ştim , ci doar greşim / Când este vremea să iubim / Învaţă-ne , ca îngeri sfinţi / Întâi , iubirea de părinţi / Învaţă-ne , ca îngeri vii , / Apoi , iubirea de copii / Învaţă-ne , cu Duh pe pleoape, / Iubirea grea pentru aproape / Şi multe, Doamne , să ne-nveţi / S-aducem roada unei vieţi / În fiecare zi , ca-n Rai , / Măriei Tale , Sfinte Crai / Precum sunt îngerii de nea , / Ce ning în veci din Slava Ta , / Iisuse , Ţi-am mai colinda / Dar oameni fiind , şi păcătoşi / Lăsăm Arhanghelii frumoşi / Să îţi colinde din strămoşi / Noi Te rugăm , Iisuse Bun , / Să ne faci îngeri , de Crăciun / Pe când Te naşti, în Bethleem , / Să-Ţi facem vieţile , poem / Să punem floarea lor de crini , / Peste cununa Ta de spini . . .

[cristiboss56]

Plutesc fulgii uşor, / Ca un şir de salbe / De stele mici şi dalbe , / Scăpate de sub nori. / Apoi făcându-şi jocul / Ca roiul de albine , / Învelesc pământul bine / Într-un alb, precum cojocul. / Frigul iernii nu străbate / Spre seminţele ncolţite , / Spre plăntuţele ivite , / Ce-or da rodul mai departe. / Greu ne dăm noi Doamne seama / Că şi gheaţa dă căldură ! / Cum ai grijă de natură , / Cum de noi a avut mama ! / De aceea-Ţi mulţumesc, / De căldură când mi-e bine , / De zăpada cea din mine , / Dată ca să mă căiesc.