Ce profesie v-ar placea sa aveti?

[elizabeta]

Eh, fiecare cu talantii lui...cred ca problema ar trebui sa fie nu atat ce-am vrea noi sa fim, ci ce vrea El pentru noi... este greu sa intelegem de la inceput ce plan are cu fiecare dintre noi...

[lidiap]

Nu imi permit sa dau sfaturi dar cateodata e bine sa inveti din prostiile altora. Sigur, ideal e sa faci ceea ce iti place si pentru ce te-ai pregatit. Adica, omul potrivit la locul potrivit pe care il si sfinteste.
traim vremuri extrem de dificile iar previziunile pentru 2010 sunt sumbre. Asa ca, m-as gandi nu de 2 ci de 9 ori inainte sa iau decizii. Experienta mea foarte trista: am fost director adjunct de institutie publica. Salar mare (nu am nimic cu nimeni dar in administratia publica se castiga foarte bine si se munceste 3 ore din 8, am lucrat 12 ani in administratie si am vazut multe), avantaje, eram recunoscuta, stimata, apreciata, aveam perspective, etc. Ei, am vrut mai mult (si mai repedesi) si am luat cea mai proasta decizie din viata mea: sa demisionez si sa incep alaturi de sotul meu si un asociat (care a fost de fapt "creierul" ideii) o afacere pe cont propriu. Pe scurt, afacerea nu a mers, am cheltuit toti banii pe care-i aveam si am ajuns acum sa traim din mila parintilor (multumim Celui de sus ca avem parinti!), am pierdut 2 ani din viata pe care nu stiu daca ii vom recupera si suntem terminati psihic si fara sperante pentru viitor. Ca toti tinerii, ne-am facut si noi planuri - o casa, un copil dar s-au toate pe apa sambetei. Cu chiu cu vai sotul meu a gasit de lucru cu salar minim pe economie (desi si el are o facultate). Problema e ca eu nu gasesc absolut nimic, sunt inginer si mi se cere exeprienta de productie dar eu am lucrat in administratie asa ca diploma si experienta nu ma ajuta la nimic. daca va veti uita pe site-urile de recrutare veti vedea si 2000 de candidati pe un post. E jale asa ca nu va runcati cu capul inainte. Orice schimbare pe care o faci trebuie sa fie "in sus", sa evoluezi nu sa-ti dai palme. E clar ca tot de administratie sunt atrasa pentru ca la asta ma pricep cel mai bine insa nu as refuza acum nici un job numai sa putem supravietui (nici macar nu pot sa spun sa traim decent).

[bmadalin]

În prealabil postat de lidiap

Ei, am vrut mai mult (si mai repedesi) si am luat cea mai proasta decizie din viata mea: sa demisionez si sa incep alaturi de sotul meu si un asociat (care a fost de fapt "creierul" ideii) o afacere pe cont propriu.

Da, probabil ca acum nu e timpul.
Cel putin stii ca ai incercat. Nu te mai roade gandul, daca incercam, ce-as fi facut.
Desi banuiesc ca inca te mai roade, ca daca incercai acum 3 ani alta era treaba, sau poate peste 3 ani.

Pe mine inca mai ma roade, dar eu de fiecare data am incercat cu jumatate de masura.
N-am avut curajul sa renunt la serviciu, ci am incercat numai in timpul liber, care nu merge.

[andreicozia]

În prealabil postat de lidiap

Pe scurt, afacerea nu a mers, am cheltuit toti banii pe care-i aveam si am ajuns acum sa traim din mila parintilor ).

Imi pare rau ca treceti prin asa ceva! DUmnezeu sa va ajute!
Lidia, inca o data se adevereste ca nu se da vrabia din mina pe cioara de pe gard!
Americanii au o vorba, de... a nu lasa jobul de ZI pentru proiectele care par momentan atragatoare!

Dupa mult timp mi-am dat seama ca CEL MAI BUN JOB este cel platit bine unde te duci cu miinile in buzunar si iesi fluierind fara sa-l iei cu problemele aferente acasa cu tine, si-ti culegi cecul la fiecare doua saptamini...fara stres, fara dureri de cap, urmariri de clienti, etc