Oare credinta il face pe om?

[cristiboss56]

În prealabil postat de sophia

@Miha-Anca, Cristiboss - pentru Dumnezeu, este nevoie de iubire si comuniune si cu astea pe urma se pot realiza si ceea ce spuneti voi si multe altele.
Cu iubire si unire intre oameni se pot muta munti. Cum de nu intelegeti asta?

Nu stiu cine spunea ca ai credinta (Ortodoxia mai precis) de la nastere. Oare?
Si atunci de ce mai trebuie sa ne mai botezam?
Ne nastem din si cu iubire (sau asa este de cele mai multe ori, ca or fi si exceptii), indiferent de ce religie au parintii nostri.
Mai apoi invatam si credinta.
Nu spuneam nici eu, nici altcineva sa ne lasam credinta in care am fost botezati.

Problema si intrebarea mea vin de la experienta de viata conforma careia:
- exista credinciosi ortodocsi care nu au suflet (suficient), care gresesc si ranesc, nu au iubire de aproape, intelegere, toleranta, etc.
- exista credinciosi de alte confesiuni si alte credinte care dau dovada de o mare Omenie, iubire de aproape, fac bine in jurul lor, fiindca de fapt si lor le spune credinta lor sa faca bine.
Voi stiati ca musulmanii sunt obligati la numite sarbatori macar (nu ma pricep cand), sa aibe griaj de saraci si sa imparta hrana si altele?
Sunt obligati si o fac. Unii or face-o si din suflet.

De aceea ma intreb ce este mai intai si ce face pe om - Om cu "O"?
Care este mai bun credincios in fata lui Dumnezeu?
Nici nu stiu daca avem toti acelasi Dumnezeu Creator, dar sub alt nume. Nu stiu sigur, dar eu cred ca da.

Ma gnadesc aici si la povestea cu cel de-al patrulea mag, f.frumoasa si graitoare.
Patru magi s-au dus sa se inchine la El, fiecare cu ce a avut, insa cel mai de pret dar, credinta adevarata, a fost cea a celui de al patrulea. Cat s-a bucurat Dumnezeu de el!
La fel si pilda cu samarineanul. Era din alta semintie, dar el a fost placut si lui Dumnezeu pentru grija sa fata de aproapele.

Măi sufleţel , unde vezi tu că cineva a respins iubirea ! Păi fără ea putem clădi ceva temeinic ? Nu , doar dărâma şi pustii totul în jur. Din atâta credulitate în iubire şi în oameni mai ales, eu cel puţin nu mi-am ascuns identitatea şi locaţia unde stau şi biserica la care merg mereu ! Cred în oameni, cred în iubire , cred în prietenie şi nu mă ascund de faţa nimănui , dar detest viclenia, parşivenia şi dubla şi chiar tripla personalitate a unora . Aşa că fată dragă, las-o mai încet cu iubirea mai ales când mă pomeneşti , pentru că de ceri iubire, prietenie, armonie , linişte şi alte asemenea , nu-ţi pui masca şi ţi morală. Taci şi faci ! Cu iubire : cristiboss56 ( Cristian Ştefan - restul datelor în pag. personală ) . Sper că m-ai înţeles Sophia sau cine oi fi , de unde oi fi . . . . !

[andrei_im]

fratilor, iubirea inseamna sa iti ajuti fratele care se afla in inselare. Toleranta e exact opusul - inseamna sa inchizi ochii, din ignoranta!

[cristiboss56]

În prealabil postat de andrei_im

fratilor, iubirea inseamna sa iti ajuti fratele care se afla in inselare. Toleranta e exact opusul - inseamna sa inchizi ochii, din ignoranta!

Felicitări Andrei ! Aşa e, dar câţi suportă să le o spui în faţă şi mai ales să le arăţi calea, căci linguşeala e mai bună pentru mulţi , precum prietenia de multe ori e confundată cu a fi părtaş în fapte rele cu cel de lângă tine , a-l consola , a-l mângâia atunci când nu trebuie . Valorile s-au inversat Andrei !

[andrei_im]

asa este din pacate... si ar mai fi ceva... in zilele noastre asistam la o pervertire a conceptului de dragoste. folosim acest cuvant pentru multe caderi umane. multi tineri isi justifica pacatele trupesti, spunand ca le fac "din dragoste". ajungem sa imbratisam toate invataturile si religiile ratacite, spunand ca o facem "din dragoste fata de aproapele". De fapt, dragostea este "scrisa pe toate gardurile" intr-un veac in care nu mai exista dragoste. Cuvantul acesta e pe buzele tuturor, dar mai stim noi oare cat au patimit parintii pustiei in nevointele lor, pentru a gusta macar putin din adevarata dragoste daruita de Dumnezeu? ceva asemanator intalnim la sectari, unde toti spun "l-am primit pe Iisus in inima mea", "inima mea" in sus, "inima mea" in jos. Dar ce greu ajugem sa ne despatimim si sa ajungem cu adevarat la cunoasterea cu inima. Ce greu se ajunge la rugaciunea inimii....

În prealabil postat de cristiboss56

Nu ajung , nu că nu ajungeau, pentru că s-ar crede că suntem pentru scoaterea lor ! Da, ai dreptate, dar sunt mulţi ce-nvaţă primii paşi creştini la aceste ore. Nu toate familile sunt evlavioase şi credincioase, nu toate familile dispun de bani şi pentru acele cărţi la care făceai referire, dar mulţi copiii îl descoperă pe Dumnezeu şi prin acele ore, aşa cum sunt ele , unde chiulul este masiv, dar de rămân trei elevi prezenţi în clasă la ora de religie , aceea să şti că vor fi mult mai vrednici decât o mie de Miha-anca şi cristiboss56 ! ! !

Fara discutie; insa eu priveam din perspectiva proorocirilor pe care le-am citit. Eu personal sunt chiar PENTRU mentinerea orelor de religie, caci ma numar printre cei, care din lipsa acestor ore am aflat abia la maturitate de Iisus Hristos; tot e bine ca L-am aflat si atunci...

[cristiboss56]

În prealabil postat de Miha-anca

Fara discutie; insa eu priveam din perspectiva proorocirilor pe care le-am citit. Eu personal sunt chiar PENTRU mentinerea orelor de religie, caci ma numar printre cei, care din lipsa acestor ore am aflat abia la maturitate de Iisus Hristos; tot e bine ca L-am aflat si atunci...

Da , da asa e ! Mai bine mai tarziu decat niciodata ( si eu find in aceasi situatie ) . Efectiv mi se umezesc ochii cand vad pusti sau pustoaice in biserica ! E semn f. f. bun . Vad si pe comunitate ca s-au logat copii de 10-15ani , scriu poezioare , pun filmulete pe teme religioase, melodii , poze cu icoane . . ., iar semn f. bun . Efectiv ma bucur !

În prealabil postat de sophia

@Miha-Anca, Cristiboss - pentru Dumnezeu, este nevoie de iubire si comuniune si cu astea pe urma se pot realiza si ceea ce spuneti voi si multe altele.
Cu iubire si unire intre oameni se pot muta munti. Cum de nu intelegeti asta?

Nu stiu cine spunea ca ai credinta (Ortodoxia mai precis) de la nastere. Oare?
Si atunci de ce mai trebuie sa ne mai botezam?
Ne nastem din si cu iubire (sau asa este de cele mai multe ori, ca or fi si exceptii), indiferent de ce religie au parintii nostri.
Mai apoi invatam si credinta.
Nu spuneam nici eu, nici altcineva sa ne lasam credinta in care am fost botezati.

Problema si intrebarea mea vin de la experienta de viata conforma careia:
- exista credinciosi ortodocsi care nu au suflet (suficient), care gresesc si ranesc, nu au iubire de aproape, intelegere, toleranta, etc.
- exista credinciosi de alte confesiuni si alte credinte care dau dovada de o mare Omenie, iubire de aproape, fac bine in jurul lor, fiindca de fapt si lor le spune credinta lor sa faca bine.
Voi stiati ca musulmanii sunt obligati la numite sarbatori macar (nu ma pricep cand), sa aibe griaj de saraci si sa imparta hrana si altele?
Sunt obligati si o fac. Unii or face-o si din suflet.

De aceea ma intreb ce este mai intai si ce face pe om - Om cu "O"?
Care este mai bun credincios in fata lui Dumnezeu?
Nici nu stiu daca avem toti acelasi Dumnezeu Creator, dar sub alt nume. Nu stiu sigur, dar eu cred ca da.

Ma gnadesc aici si la povestea cu cel de-al patrulea mag, f.frumoasa si graitoare.
Patru magi s-au dus sa se inchine la El, fiecare cu ce a avut, insa cel mai de pret dar, credinta adevarata, a fost cea a celui de al patrulea. Cat s-a bucurat Dumnezeu de el!
La fel si pilda cu samarineanul. Era din alta semintie, dar el a fost placut si lui Dumnezeu pentru grija sa fata de aproapele.

Oricat de mult ar da ei "dovada de o mare Omenie, iubire de aproape, fac bine in jurul lor, fiindca de fapt si lor le spune credinta lor sa faca bine", dupa cum spui tu, sophia, pe mine tot nu ma determini sa-mi schimb credinta ortodoxa in care m-am nascut si pe care am gasit-o ca cea mai potrivita pentru mine, dupa ce am facut un tur pe la alte religii, de care m-am interesat la fel ca multi altii. Acum nu mai dau credinta mea pe nici o alta credinta, fie ea si "de aur". Dar poti face si tu un tur pe la alte religii, daca ti se par asa atragatoare... si poate asa te mai dumiresti si tu in privinta ortodoxiei, pe care se pare ca acum nu o intelegi de loc, dar o compari cu tot ce sclipeste. O avea un sens si aceasta cautare a ta, dar mie imi scapa...

"Urmariti pacea cu toti si sfintirea, fara de care nimeni nu va vedea pe Dumnezeu"

Despre cati spune Sf. apostol Pavel ca trebuie sa fim in pace? Cu toti, fara nici o exceptie
Cati dintre cei care exclud pe unul sau pe altul vor vedea pe Dumnezeu? Niciunul, nimeni

Dragii mei, ne pregatim sa mergem intr-un loc in care domneste dragostea si in care cei care nu inteleg acest principiu nu vor putea merge acolo. Domnul sa ne ajute pe toti sa avem puterea sa iubim si sa acceptam pe toti oamenii, daca Mantuitorul a facut asa, noi nu putem proceda altfel, fireste raportat la starea noastra limitata de oameni pacatosi

Sa nu ramanem copii in credinta ci sa crestem mereu. "Cand eram copil gandeam ca un copil, cand m-am facut om mare, am lepadat tot ce era copilaresc" Poate ca unii dintre noi inca mai sunt copii in credinta, de fapt toti suntem mai mult sau mai putin, de aceea trebuie sa ne acceptam chiar daca uneori este greu sau am fost invatati altfel.

[eucred]

În prealabil postat de sophia

Zilele acestea am avut niste surprize f.placute si am trait momente superbe tocmai printre oameni de alte confesiuni. Intr-un cuvant comuniune sufleteasca. Ce bine face aceasta!
Si am ajuns (de fapt de mai demult) la concluzia ca nu credinta il face pe om si sufletul lui, ci fiecare este asa cum vrea si poate el sa fie.
Exista oameni minunati in alte confesiuni/credinte, care iti arata de fapt ce este credinta adevarata: iubirea de aproape, mila, afectiunea, echilibrul sufletesc. Nu canoane, legi si austeritate.
Mult ajutor am aflat de la ne-ortodocsi.
Iar de la ai mei am sa spun doar ce mi-a spus recent preotul: "Biserica (Ortodoxa) nu se poate ajuta nici pe ea insasi, asa ca ce astepti de la ea, de la noi?"
Este f.graitor.

De ce s-a ajuns asa, nu stiu?
Cum nu stiu daca alte religii si creatorii lor au fost inaintea lui Dumnezeu, sau lasate tot de El. Si atunci oamenii si religiile de ce sunt atat de diferite?
As mai spune numai ca fiecare credinta in felul ei, inteleasa si traita corect, este pozitiva si face bine omului.

Conteaza omul si sufletul lui. Dar asta vine de la Dumnezeu? Ca atunci ar trebui sa fim toti buni.

"Esti cea ce faci"
Pr Teofil Paraian (Dumnzeu sa-l odihneasca in pace!)

[maria-luisa]

[quote=andrei_im;194917]asa este din pacate... si ar mai fi ceva... in zilele noastre asistam la o pervertire a conceptului de dragoste. folosim acest cuvant pentru multe caderi umane. multi tineri isi justifica pacatele trupesti, spunand ca le fac "din dragoste". ajungem sa imbratisam toate invataturile si religiile ratacite, spunand ca o facem "din dragoste fata de aproapele". De fapt, dragostea este "scrisa pe toate gardurile" intr-un veac in care nu mai exista dragoste. Cuvantul acesta e pe buzele tuturor, dar mai stim noi oare cat au patimit parintii pustiei in nevointele lor, pentru a gusta macar putin din adevarata dragoste daruita de Dumnezeu? ceva asemanator intalnim la sectari, unde toti spun "l-am primit pe Iisus in inima mea", "inima mea" in sus, "inima mea" in jos. Dar ce greu ajugem sa ne despatimim si sa ajungem cu adevarat la cunoasterea cu inima. Ce greu se ajunge la rugaciunea inimii....[/QUOTE

Permite-mi o interventie: dragostea e atat de simpla, incat toti copii o simt, doar adultii o uita, din pacate...