Impartasit de Craciun si 1 Ian. - post de sarbatori?

[Fani71]

În prealabil postat de anna21

Fani, eu sunt cam nedumerita de mesajele tale.
Nu vreau sa ma contrazic neaparat cu tine (ca oricum presupun ca sunt multi care-ti impartasesc opiniile).. dar ma intreb: sunt eu prea scupuloasa?
Eu cred cu adevarat ca Sf. Impartasanie este Trupul si Sangele lui Hristos (cel cu globule rosii, cum spunea cineva). Mai cred ca o astfel de minune, a transformarii painii in Trupul lui Hristos, a transformarii vinului In Sange este mai mare decat chiar minunea facerii lumii din nimic!
De aceea nu pot sa vin la Sf. Impartasanie crezand ca merge si asa. Imi este f teama sa ma impartasesc chiar cu post (pe care-l tin fara relatii trupesti si ce mai spui tu ca este permis) si spovedanie. Mi se pare ca nu m-am cait cu adevarat, ca nu sunt smerita, ca sunt neagra de pacate..etc. (Tu poti spune ca sunt ganduri venite de la vrasmasul mantuirii, dar daca stai sa te gandesti un pic ce inseamna Sf. Euharistie.. eu nu stiu cine se poate apropia cu incredere!).

Daca tu spui ca traiesti in pocainta continua.. si te impartasesti fara teama, ce sa zic.. bravo tie, ai toata admiratia mea. Dar pentru mine asa ceva nu ar fi posibil, nici nu indraznesc sa ma gandesc.

Pai, eu nu am spus ca traiesc in pocainta continua. Am spus ca asta asteapta Dumnezeu de la noi ;-)
Eu incerc, si probabil nu am ajuns prea departe.
Dar asta ar putea spune si oricine se spovedeste si posteste inainte de impartasanie, nu? Si tu spui ca te simti neagra de pacat desi faci toate aceste lucruri...
Nici eu nu vreau sa te contrazic (in sensul ca sa zic ca nu este bine ce faci) pentru ca si eu am trecut prin perioada (care a durat cativa ani) in care gandeam ca tine desi preotul la care ma spovedeam imi spusese ca nu este nevoie sa ma spovedesc de fiecare data.

Eu am impresia ca impartasania deasa se aseamana unor taciuni pusi in cap in continuu. Mereu suntem obligati sa ne putem intrebarea daca traim crestineste sau nu. Si impartasania da putere pentru a lupta impotriva pacatului, a slabiciunii noastre, a necazurilor. Asa am ajuns sa vad lucrurile.