Psalmul 136 in talcuirea lui Serafim Rose

[mihailt]

Ei eu credeam ca aceste cuvinte se cuvine sa le zica crestinul ortodox cand a cazut din unirea cu Dumnezeu si se afla la raul Babilonului adica e asaltat de toata spurcaciunile pacatului.
Talcuirea parintelui Serafim cred in ideea asta era dar a fost tradusa aiurea pe romana.
Este foarte paguboasa mentalitatea unora inspirata de draci ca Imparatia cerurilor nu poate veni si pe Pamant sau in trup si contravine tocmai rugaciunii pe care Dumnezeu Iisus Hristos a dat-o unde zice:
"Precum in Cer asa si pe Pamant".
Dumnezeu Iisus Hristos nu a fost ca intemeitorii de religii false ca budismul,sa vada un om suferind sa ii zica:
"suferinta e iluzie;dezleaga-te din lanturile materiei si nu mai vei simti suferinta" ci a vindecat si pe cei bolnavi sufleteste si pe cei bolnavi trupeste.Nu le-a zis trupul este rau,bolile sunt foarte bune ca va scapa din lanturile trupului.Se intelege ca nu de la Dumnezeu sunt bolile,ca nu Dumnezeu le-a creat.
A lasat Sfantul Botez si Sfanta Mirungere pentru intoarcerea la starea de unire a omului cu Dumnezeu si pentru a primi daruri duhovnicesti dupa unirea cu Dumnezeu.
A lasat in Sfanta Biserica Sfanta Spovedanie si Sfantul Maslu pentru vindecarea sufleteasca si vindecarea trupeasca.
Trupul si sufletul nostru pot sa primeasca Imparatia lui Dumnezeu.In pamantul trupurilor noastre trebuie sa lucram spre a se salaslui Duhul Sfant,ca trupul sa ne fie templu al Duhului Sfant la fel si sufletele noastre.

Cand multimile erau flamande si nu aveau ce sa manance Dumnezeu Iisus Hristos nu le-a zis:
"hraniti-va cu rugaciunea" ci le-a facut paine si peste din nimic.
Cand femeia pacatoasa a venit la Dumnezeu Iisus Hristos plangand pentru pacatele nu i-a zis:
"asta e rodul ca ai pacatuit" ci a iertat-o adica a vindecat-o sufleteste.

[andrei_im]

fratele meu, aici se refera la lume ca multime a ispitelor, care ne trag in jos, nu la lume in general. asa e si site-ul acela american, "death to the world".

[iustin10]

Si pe mine m-a fermecat din interpretarea data de Serafim Rose,asocierea Babilonului,mai degraba cu lumea .Si dovedeste cat de actual este . Caci lumea contemporana,mult mai mult ca in alte epoci ,se identifica cu ispita,si deci cu pacatul.
In trecut mai exista o 'viata la tara' ,un ciclu mai pasnic al vietii.Acum insa,nu mai exista decat un asalt formidabil al ispitei. In tot :ce mancam(semi-preparate),ce privim(TV),cum ne deplasam(auto),cum muncim(comod)
Si unde e ispita e si pacat .Si apoi ,dupa pacat,"sezum si plansem" .
Singura parte pozitiva este ca macar atunci,cu ardoare,dorim mai mult "Ierusalimul"

[cristiboss56]

În Vechiul Testament salcia îşi părtrează acest aspect dublu , denumit de Sfinţii Părinţi ca dualism simbolic : viaţă şi moarte . În psalmul 136 , unde se face referire la salcie , se accentuează atmosfera sumbră , pierderea speranţei, disperarea evreilor aflaţi în robia babilonică : "La râul Babilonului , acolo am şezut şi am plâns , când ne-am adus aminte de Sion. În sălcii, în mijlocul lor am atârnat harpele noastre". Salcia care la Sărbătoarea Corturilor era un simbol al bucuriei, aici devine un semn al neputinţei , al resemnării, al tristeţii.

[andrei_im]

un site foarte folositor, cu talcuirile Sfintilor Parinti la psalmi:
http://psaltirea.wordpress.com/

[mihailt]

Cred ca pe mine ma trag ispitele in jos,si ar trebui sa fac pocainta in Postul Mare pentru asta ca am pacate in sufletul meu.
(ca psalmul asta parca se citeste in Postul Mare).
Ispita ma atrage ca sufletul meu iubeste acea aratare a pacatului.
Asta inseamna ca nu e Raiul si in inima mea (adica in sufletul meu) ci cam e iadul.
Si ar trebui sa vin la invatatura Sfantului Siluan Athonitul:
"Tine mintea in iad si nu deznadajdui".In Iad adica sa nu uit de pacatele mele dar nici sa nu deznadajduiesc ci sa am nadejde in mila cea fara sfarsit a lui Dumnezeu care poate sa ma vindece.
Asa auzeam ca a zis Sfantul Grigorie Palama ca trebuie sa tiu mintea in inima adica in suflet, la privirea propriului suflet,la privirea sentimentelor pe care le am in legatura cu diferite situatii,persoane si ce o mai insemnand asta.

Am mai auzit ca a zis parintele Cleopa ca spre aproapele sa am inima de mama,spre Dumnezeu sa am inima de fiu si spre mine insumi inima de judecator.

Eu am scris asa teoretic ce ar trebui sa fac nu ca as aplica eu teoria asta in practica.

[cristiboss56]

În prealabil postat de mihailt

Cred ca pe mine ma trag ispitele in jos,si ar trebui sa fac pocainta in Postul Mare pentru asta ca am pacate in sufletul meu.
(ca psalmul asta parca se citeste in Postul Mare).
Ispita ma atrage ca sufletul meu iubeste acea aratare a pacatului.
Asta inseamna ca nu e Raiul si in inima mea (adica in sufletul meu) ci cam e iadul.
Si ar trebui sa vin la invatatura Sfantului Siluan Athonitul:
"Tine mintea in iad si nu deznadajdui".In Iad adica sa nu uit de pacatele mele dar nici sa nu deznadajduiesc ci sa am nadejde in mila cea fara sfarsit a lui Dumnezeu care poate sa ma vindece.
Asa auzeam ca a zis Sfantul Grigorie Palama ca trebuie sa tiu mintea in inima adica in suflet, la privirea propriului suflet,la privirea sentimentelor pe care le am in legatura cu diferite situatii,persoane si ce o mai insemnand asta.

Am mai auzit ca a zis parintele Cleopa ca spre aproapele sa am inima de mama,spre Dumnezeu sa am inima de fiu si spre mine insumi inima de judecator.

Eu am scris asa teoretic ce ar trebui sa fac nu ca as aplica eu teoria asta in practica.

Frate draga, fi sigur ca scriind atata teorie , te vei satura si o vei pune negresit in practica , caci ignoranta e mult mai periculoasa , neavand de multe ori cale de intors . Nadejde !