Acatist

[Jane Says]

Nu, Maria, imi cer scuze, poate nu trebuia sa zic nimic de la inceput, dar tot ce am scris stiu de la parintii cu care am vorbit si carora m-am spovedit.
Nici eu nu am voie sa ma impartasesc deocamdata, insa de cand m-am spovedit si sunt cum ar veni sub canon, pot fi pusa pe pomelnic la Liturghie. Insa inainte de-a ma spovedi si impaca, daca vrei, cu biserica si cu Dumnezeu, nici pe pomelnic nu puteam fi trecuta (cu exceptia Maslu / Psaltire / Acatiste).
Dar lucrurile astea nu au valoare absoluta in sine si cred ca tot timpul cand facem ceva trebuie sa intrebam un parinte. Chiar daca ne da un raspuns diferit decat stiam, putem face cum spune el pentru ca intr-un fel responsabilitatea nu mai este a noastra ci a celui pe care l-am intrebat si care ne-a invatat. Parintii de care ziceam eu imi cunosc intreaga familie si intrucat pe parcursul timpului am fost 4 din familie care ne-am spovedit la unul din ei, acesta stia exact ce pacate facuseram si cum stateam cu indreptarea si de-asta stia si in ce masura putem noi sau alte rude sa fim trecuti pe pomelnice.
Imi pare rau daca am facut sminteala.

[maria32]

Si eu imi cer iertare de la tine Jane Says daca te-am suparat cumva prin felul in care am raspuns. Mai "naravas". Aseara cand am scris am avut o stare proasta, de revolta cumva fata de multe lucruri si rau am facut ca m-am lasat dusa de val. N-am vrut sa supar.
Multumesc mult de tot pentru ca m-ai lamurit cum stau lucrurile. Deci, daca sunt sub canon si ma pocaiesc am voie sa-mi trec numele pe pomelnic.
In legatura insa cu cele scrise mai sus, as vrea sa povestesc si pentru ceilalti care vor citi discutia noastra de mai inainte, ceea ce ne-a spus astazi parintele paroh la predica de dupa slujba.
Se adresa unei doamne mai in varsta care daduse exemplu de un canon mai aspru pe care i-l daduse un calugar.
Parintele a spus ceva de genul (iertare ca nu am memorat exact cuvintele parintelui, redau doar ideea) "cei ce va spovediti la calugari, aveti in vedere ca acestia va vor da canon potrivit celor invatate de ei, canoane monahicesti, caci ei pe acestea le cunosc. Si acestea sunt mult mai dure si uneori nepotrivite vietuirii de mirean".
Ce am inteles eu este ca daca nu ne dorim o traire monahiceasca, daca nu consideram ca suntem atrasi catre o vietuire de calugar/maicuta, ar fi mai bine sa cautam sfaturile unui preot de la o biserica de mir, care sa ne dea canon pentru mireni, potrivit vietuirii noastre "in lume".
Nu toti avem chemare sa devenim monahi, si uneori, un canon prea greu pentru un mirean poate deveni chiar prilej de cadere, nefiind in stare sa-l priceapa, sa-l accepte cu sufletul si sa-l indeplineasca.

[maria32]

În prealabil postat de Jane Says

Dar lucrurile astea nu au valoare absoluta in sine si cred ca tot timpul cand facem ceva trebuie sa intrebam un parinte. Chiar daca ne da un raspuns diferit decat stiam, putem face cum spune el pentru ca intr-un fel responsabilitatea nu mai este a noastra ci a celui pe care l-am intrebat si care ne-a invatat.

Deci eu nu am gresit trecand pe pomelnic pe prietenul meu catolic avand in vedere ca parintele meu duhovnic mi-a spus ca pot s-o fac.
Mentionez ca nu l-am trecut decat o data in ziua cununiei lui. S-a casatorit cu o fata ortodoxa dar au facut cununia in rit catolic la o biserica catolica. eu, ca prietena foarte buna a lor, (eu le-am facut cunostinta si cumva i-am "incurajat" cand relatia lor era la inceput) am fost bineinteles invitata la nunta si imi doream f mult sa merg. Insa m-am dus inainte si l-am intrebat pe parintele daca-mi da incuviintare sa ma duc, si i-am spus ca sunt cumva ingrijorata ca ma voi duce intr-o biserica catolica, si voi participa la sfanta liturghie slujita de un preot catolic si ca nu sunt impacata cu gandul ca ea (prietena, viitoarea sotie a prietenului meu) se cununa la catolici si ca el nu vrea sa treaca la ortodoxie.
Parintele mi-a spus ca pot merge si pot participa insa cu conditia sa fie ca o simpla ceremonie pentru mine, si nu carecumva sa ma impartasesc la ei. Tot atunci l-am intrebat daca e bine sa-i trec pe pomelnic in duminica nuntii lor si mi-a zis ca este chiar indicat sa o fac. Si asa am facut.
Mentionez ca el nu i-a impus sotiei sa treaca la catolicism si nici nu a facut-o. ea este in continuare ortodoxa din cate stiu eu. La ei nu este obligatoriu si inca se slujesc casatorii mixte. Ar fi vrut chiar sa faca nunta si in biserica ortodoxa de dragul parintilor fetei insa biserica noastra nu accepta daca el nu renunta la catolicism si nu se boteaza ortodox.
Au in casa atat icoane catolice cat si ortodoxe insa el este cel care chiar este credincios, ea nefiind o crestina practicanta, ba chiar sustine ca accepta toate religiile si ca Dumnezeu este acelasi si la musulmani si la budisti

[gabriela8]

Daca preotul tau duhovnic ti-a spus ca este bine sa ii treci pe pomelnic asta e! Faci ascultare. Dar daca stii persoane care traiesc in pacate mari si nu se spovedesc, nu au dorinta de indreptare cu alte cuvinte sunt indiferenti nu ii trece la Sf. Liturghie! Pentru pacatele lor ai putea avea de suferit tu... Biserica nu este nedreapta! In astfel de situatii este ingaduit a fi trecute acele persoane la Psaltire si Sf. Maslu!
Psaltirea se citeste in manastiri! Trimite un pomelnic sau mergi personal la o manastire , explica situatia se vezi ce iti spune... Sigur nu vei fi sfatuita sa treci la Sf. Liturghie. Si daca treci persoane care nu pot fi pomenite la Sf. Liturghie din cate stiu Ingerul le sterge.

Si cununia la catolici nu este cununie!