Adulterul - motiv cu temei biblic si canonic pentru divort

[Mihnea Dragomir]

Multumesc, asemenea. Dar ai grija ca si la voi netinerea postului (acela cu cartofi si fasole) tot pacat de moarte este. Ia intreaba-l mătăluţă pe părintele cel ortodox dacă neţinerea postului trebuie spovedită sau nu, să vezi ce zice. Că dacă pe mine nu mă crezi, poate pe el l-oi crede.

Iar dacă "Taina Căsătoriei nu o desface nimeni în BO", singura concluzie este că BO a dat drumul la poligamie: cu ochii mei am văzut, nu numai o dată, bărbaţi şi femei recăsătorindu-se cu nuntă în regulă: cu popă, rochie albă şi alai, deşi soţul legiuit trăia.

În prealabil postat de Mihnea Dragomir

Dar ai grija ca si la voi netinerea postului (acela cu cartofi si fasole) tot pacat de moarte este.

te rog nu mai induce lumea in eroare.
exista pacate si pacate, iar netinerea postului NU este pacat de moarte.

pentru cei care nu cunosc, acestea sunt cele cele sapte pacate de moarte:

• Mandria
• Invidia
• Iubirea de argint
• Desfranarea
• Lacomia pantecelui
• Trandavia
• Mania

poti sa tii post, si sa suferi totusi de aceasta lacomie a pantecelui, adica sa mananci necugetat. dupa cum poti sa nu tii post, deci sa nu te infranezi de la anumite alimente, dar totusi sa mananci cumpatat si sa nu faci acest pacat de moarte = sa fii lacom la mancare.

iar in privinta celei de-a doua casatorii in BO, daca tot te preocupa subiectul, poate esti atent si la slujba care se face cu aceasta ocazie, care NU ESTE Taina Cununiei. In privinta rochiilor samd, acestea sunt obiceiuri si manifestari exterioare, dupa cum considera fiecare, nu sunt litera de lege in BO.

[Noesisaa]

În prealabil postat de mirelat

te rog nu mai induce lumea in eroare.


pentru cei care nu cunosc, acestea sunt cele cele sapte pacate de moarte:

• Mandria
• Invidia
• Iubirea de argint
• Desfranarea
• Lacomia pantecelui
• Trandavia
• Mania

De fapt astea sunt cele sapte pacate capitale, NU de moarte. Practic vicii care pot duce la pacate foarte grave. De fapt in biserica ortodoxa in teorie nu exista diferentierea intre pacate de moarte si pacate veniale, ca in biserica catolica. Am spus in teorie, fiindca in practica, stim cu totii ca exista pacate foarte mare si grave, si pacate mai putin mari. La ortodocsi se spune ca pacatul care te stapaneste este pacatul cel mai mare, indiferent de natura lui. Deci orice poate sa fie pacate de moarte, daca este cel care te stapaneste si nu te lasa sa te apropii de Dumnezeu.

În prealabil postat de Noesisaa

De fapt astea sunt cele sapte pacate capitale, NU de moarte.

cele sapte pacate capitale se mai numesc si pacate de moarte.

[Noesisaa]

În prealabil postat de mirelat

cele sapte pacate capitale se mai numesc si pacate de moarte.

Poate, dar e gresit.

Cristina, suntem off topic si nu stiu daca chiar are sens sa discutam asupra terminologiei exacte, dar uite ce scrie Sfantul Ioan Iacob Hozevitul despre aceste pacate, chiar el, ca si multi altii numindu-le "de moarte".

Sfântul Ioan Iacob Românul-Hozevitul.
Cele şapte păcate de moarte, din care odrăslesc toate păcatele

Cele şapte răni de moarte
Care m-au vânat mereu
Şi slăbănogit-au foarte
Sufletul smerit al meu!

I. Mândria

Dacă mai doreşti acuma
Suflete să ne mândrim,
Vino de pogoară numa
Până jos la ţintirim!

Ca să vezi mai bine-acolo
Pentru cine te mândreşti,
Care este slava lumii
Şi a vieţii pământeşti!

Iată, hârca asta slută
Este a unui boier,
Care petrecea cu slavă
Ca un mândru Lucifer.

Mai încolo este alta,
A unui om cerşetor,
Care şi-a târât viaţa
Umilit şi răbdător.

Care dintre ei acuma
Îl găseşti mai fericit?
Răsfăţatul cel prea mândru
Ori săracul umilit?

Iată colo proestosul,
Ce era ca un butoi
Şi-i gonea pe bieţii pustnici
Defăimându-i ca pe boi.

Mai la vale iată capul
Unui biet nevoitor,
Care sta ascuns prin peşteri
Gol, tăcut şi postitor.

Ce cunoşti acum din slava
Celor graşi de la Vasan,
Iată numai ce rămâne
De la bietul pământean!

II. Zavistia

De zavistie urâtă
Dacă vezi că eşti luptat,
Află că această boală
Este greu de vindecat.

Toate celelalte patimi
Sunt din fire omeneşti
Şi lucrându-le îţi pare
Că din ele te-ndulceşti.

La zavistie din contra,
Simţi că eşti ca otrăvit,
Căci la inimă te roade
Viermele neadormit.

Deci, pe gânduri tu adesea
Spovedeşte-le curat
Şi te roagă pentru care
Urâciunea te-a luptat.

A zavistiei meteahnă
Este lucru diavolesc,
Care nu te lasă-n pace,
Când vezi alţii că sporesc.

Nu lăsa ca să mocnească
Răul nemărturisit,
Nu cumva să putrezească
Binele agonisit.

III. Iubirea de Argint

Când te prinde în capcană
Lăcomia de arginţi
S-o vădeşti ca pe o rană
La duhovniceşti Părinţi.

Căci fiind năravul tainic,
Este greu de priceput
Şi pe mulţi din cei cu râvnă
Lăcomia i-a pierdut.

Rădăcina răutăţii
La păgâni şi la evrei;
Ai pe Iuda doar ca pildă
Şi începător al ei.

IV. Desfrâul

La dulceaţa desfrânării
Dacă eşti obişnuit,
Vino tainic, ticăloase,
Pân-la Poarta lui David.

Să-ţi închipui tu acolo
Cum la ziua cea de-apoi,
Scaun greu de judecată
Se va pune pentru noi.

Cum vei suferi mânia
Dreptului Judecător?
Cum vei trece peste râul
Cel cu focul arzător?

Cum vei suferi osânda
Care se va hotărâ?
Cum vei suferi pe demoni
Când la munci te vor târâ?

V. Lăcomia pântecelui

Dacă ai din nesimţire
Pântece nesăţios,
Vino până la Golgota
Lângă Crucea lui Hristos!

Iată, suflete, priveşte
Stânca cum s-a despicat
La vederea răstignirii
Pentru cel necumpătat!

Deci, în taină mergi adesea
La Golgota cugetând,
Ca să capeţi înfrânare
Umilindu-te în gând.

VI. Trândăvia

Iară duhul trândăviei
Dacă vezi că te-a cuprins,
Cugetă la ceasul morţii
Şi la focul cel nestins.

VII. Mânia

Suflete, de ai mânie,
Dacă lesne te iuţeşti,
De a treia fericire,
Ticăloase, te lipseşti!

Nu vei moşteni pământul
Fericiţilor de sus!
Celor blânzi le este partea
După cum Domnul a spus!

- Vino, fire mânioasă
Ca să vezi pe Mielul blând
Cum Se junghie pe Cruce,
Toate pentru noi răbdând.

Deci, primeşte cu blândeţe
De la oameni câte vin,
Ca să moşteneşti pământul
Celor blânzi, în veci, AMIN.

PS Cristina: astazi fiind ziua ta, iti doresc La Multi Ani! din suflet, si sa-ti gasesti preocupari ceva mai vesele decat discutiile care despica firul in patru pe forum.

[Mihnea Dragomir]

În prealabil postat de mirelat

te rog nu mai induce lumea in eroare.
exista pacate si pacate, iar netinerea postului NU este pacat de moarte.

pentru cei care nu cunosc, acestea sunt cele cele sapte pacate de moarte:

O scurtă documentare pe Internet, din ceea ce ortodocşii ar trebui să considere surse credibile, arată că "păcat de moarte" este un alt nume pentru "păcat greu". A se citi catehismul ortodox, art 93, care lămureşte că: "Pacatele grele se mai numesc si pacate de moarte".
Sursa: http://www.patriarhia.ro/ro/documente/catehism34.html

Despre gravitatea păcatului de a nu ţine postul ne vorbeşte şi canonul 69 apostolic:
"Astfel, canonul 69 apostolic sanctioneaza pe clerici cu caterisirea daca nu tin Postul Mare si Postul de miercuri si vineri, iar pe laici cu afurisirea (exceptie fac bolnavii). "
Sursa: http://biserica.org/ro/viataduhovnic...tpatristic.htm

Din câte cred, păcatele uşoare nu sunt sancţionate cu caterisirea / afurisirea, ci numai păcatele grele.

Deci, şi Biserica Ortodoxă operează cu deosebirea păcatelor în uşoare şi grele. Cam trist că trebuie să vină un catolic să vă pună sub nas doctrina cultului dv pe care ar trebui să o cunoaşteţi şi mai aveţi şi insolenţa să spuneţi că eu induc lumea în eroare.

Acuma, puteţi arăta un document care să ateste că ignorarea postului e păcat uşor ? Nu mă refer la predici ale câte unui călugăr Varzuvie, ci la luări de poziţii ale episcopatului ortodox. Altfel spus, aveţi ce contrapune catehismului editat de Patriarhia BOR şi canoanelor apostolice ? Dacă nu aveţi, aş aprecia să lăsaţi atât mândria, cât şi jignirile deoparte şi să vă reconsideraţi poziţia.

În prealabil postat de Mihnea Dragomir

Cam trist că trebuie să vină un catolic să vă pună sub nas doctrina cultului dv pe care ar trebui să o cunoaşteţi şi mai aveţi şi insolenţa să spuneţi că eu induc lumea în eroare.

dumneata esti destul de trist numai prin faptul ca in plin post, alta treaba mai buna n-ai decat sa dai lectii, chipurile, si sa bagi zazanie pe un forum ortodox.

du-te domnule, pe forumurile catolice si predica acolo ale voastre. lasa ca de documentaristi via google n-avem nevoie aici.

[Noesisaa]

În prealabil postat de Mihnea Dragomir

O scurtă documentare pe Internet, din ceea ce ortodocşii ar trebui să considere surse credibile, arată că "păcat de moarte" este un alt nume pentru "păcat greu". A se citi catehismul ortodox, art 93, care lămureşte că: "Pacatele grele se mai numesc si pacate de moarte".
Sursa: http://www.patriarhia.ro/ro/documente/catehism34.html

Despre gravitatea păcatului de a nu ţine postul ne vorbeşte şi canonul 69 apostolic:
"Astfel, canonul 69 apostolic sanctioneaza pe clerici cu caterisirea daca nu tin Postul Mare si Postul de miercuri si vineri, iar pe laici cu afurisirea (exceptie fac bolnavii). "
Sursa: http://biserica.org/ro/viataduhovnic...tpatristic.htm

Din câte cred, păcatele uşoare nu sunt sancţionate cu caterisirea / afurisirea, ci numai păcatele grele.

Deci, şi Biserica Ortodoxă operează cu deosebirea păcatelor în uşoare şi grele. Cam trist că trebuie să vină un catolic să vă pună sub nas doctrina cultului dv pe care ar trebui să o cunoaşteţi şi mai aveţi şi insolenţa să spuneţi că eu induc lumea în eroare.

Acuma, puteţi arăta un document care să ateste că ignorarea postului e păcat uşor ? Nu mă refer la predici ale câte unui călugăr Varzuvie, ci la luări de poziţii ale episcopatului ortodox. Altfel spus, aveţi ce contrapune catehismului editat de Patriarhia BOR şi canoanelor apostolice ? Dacă nu aveţi, aş aprecia să lăsaţi atât mândria, cât şi jignirile deoparte şi să vă reconsideraţi poziţia.

Mihnea, stii foarte bine ca biserica ortodoxa vorbeste altfel decat biserica catolica. Stii bine ca la ortodocsi nu exista un Magisteriu ca si la catolici, deci practic ce este pacat grav si ce nu este de multe ori este la latitudinea duhovnicului. E bine, nu e bine (parerea mea personala este ca nu e chiar bine), e alta treaba si alta discutie pentru alta tema. Ai auzit de oameni opriti de la impartasanie nu stiu cati ani fiindca fumeaza? Este fumatul pacat care te exomunica automat, sau nu? Hmmmm.

Ce am vrut eu sa spun este ca, si fiind greco-catolic de fapt cred ca stii si asta foarte bine, in BO nu exista diferenta intre pacate mortale si pacate veniale in ceea ce priveste marturisirea si iertarea lor. In BC pacatele mortale nu pot fi iertate decat prin spovedanie corecta la un preot, pe cand cele veniale se iarta si prin Euharistie, participare in alte devotiuni, etc, si nu trebuiesc marturisite neaparat, desi BC o recomanda. Aici e diferenta. Nu ca nu exista pacate de moarte, sau pacate mai grele si mai usoare, si asa mai departe.

Nu stiu ce spune Sf Ioan Iacob Hozevitul, dar eu stiu, din catehism, daca nu ma insel, ca cele 7 pacate se cheama pacate capitale, si de la ele izvorasc cele de moarte, adica, poftim, in limbaj ortodox, pacate grele. (Ex: desfraul --care este mai mult o stare de spirit-- duce la adulter, iubirea de argint la furt, mania la ucidere, si asa mai departe).

[Mihnea Dragomir]

În prealabil postat de Noesisaa

Nu stiu ce spune Sf Ioan Iacob Hozevitul, dar eu stiu, din catehism, daca nu ma insel, ca cele 7 pacate se cheama pacate capitale, si de la ele izvorasc cele de moarte, adica, poftim, in limbaj ortodox, pacate grele. (Ex: desfraul --care este mai mult o stare de spirit-- duce la adulter, iubirea de argint la furt, mania la ucidere, si asa mai departe).

Da, exact ! "Cele 7 păcate", numite uneori şi "păcatele capitale" în opoziţie cu "cele 7 virtuţi" sunt predispoziţii ale sufletului care, în absenţa luptei interioare, duc la păcate actuale. Dar, de ce nu ar fi păcatul neţinerii postului izvorât din lăcomie ? Eu îmi aduc aminte perfect de spovezile când eram ortodox şi câtă importanţă punea duhovnicul în ţinerea postului. De multe ori nu mă întreba dacă mi-am făcut lecţiile, dacă îmi ajut părinţii şi altele, ci o singură întrebare îmi punea: "fiule, ai ţinut post" ? Asta, pentru mine, e un semn că postul e o materie mult mai serioasă decât o simplă "recomandare" a Bisericii. Trebuie să deosebim între ceea ce Biserica recomandă ori îndeamnă şi ceea ce Biserica porunceşte.

Şi nu e adevărat că nu există Magisteriu ortodox. Chiar mai sus acida mea preopinentă mirelat prezintă în detaliu un Tomos al unui sinod constantinopolitan. Ăsta e act magisterial, iar asemenea sinoade şi asemenea acte apar şi astăzi, numai că nu li se mai dă ascultare. Văd că tot ce spune călugărul Varzuvie de pe Athos primează faţă de autoritatea eclezială legiuită. Iar din acest "tomos" eu înţeleg că a doua şi a treia căsătorie se face atunci când nevasta a murit sau a dispărut (de verificat dacă prin "dispariţie" se poate înţelege faptul că şi-a luat valiza şi a plecat la o adresă necunoscută). Nimic despre a doua căsătorie în caz că nevasta trăieşte, dar noi ne facem valiza şi plecăm la amantă. Eu nu ştiu să se fi modificat aceste rânduieli, îmi face impresia însă că oamenii fac mişto de Taina Căsătoriei şi de caracterul ei indisolubil, de multe ori cu complicitatea clerului. Uneori, ba chiar foarte des, viaţa celui care a auzit chemarea la căsătorie poate fi dificilă: trebuie să gândim că aceasta este crucea pe care trebuie să o purtăm ca să ne asociem lui Cristos, şi nu că mai avem două cartuşe în buzunar, pe care scrie "a doua căsătorie" şi "a treia căsătorie".