Unde greseste Biserica?

[Garrett]

Deci nu se baga nimeni la exercitiu?

[FiulRisipitor]

În prealabil postat de Garrett

Deci nu se baga nimeni la exercitiu?

Nu facem fapte bune la concurs si nici nu le strigam pe forum. E bun totusi indemnul la fapte bune.

[Garrett]

Ba da! La concurs ar trebui facute si strigate in gura mare. Tocmai de aceea l-am numit un exercitiu. E un exercitiu de constiinta mai mult decat de fapte bune. E o provocare.

[glykys]

În prealabil postat de Garrett

Deci nu se baga nimeni la exercitiu?

Uite, ma bag eu, adica ii bag pe niste profesori de-ai mei, intelectuali de seama, care fac educatie religioasa la cursuri si ne indeamna sa citim carti duhovnicesti, sa fim Un altul care s-a prapadit, Dumnezeu sa-l ierte, era un model viu de virtute, desi nu scotea decat arareori vreun cuvant despre Dumnezeu. Fiecare om, in domeniul sau de activitate, poate face ceva in acest sens. Dar cei pe care i-am pomenit sunt oameni foarte intelepti, cu foarte multa carte si albiti de ani...

[Garrett]

În prealabil postat de glykys

Uite, ma bag eu, adica ii bag pe niste profesori de-ai mei, intelectuali de seama, care fac educatie religioasa la cursuri si ne indeamna sa citim carti duhovnicesti, sa fim Un altul care s-a prapadit, Dumnezeu sa-l ierte, era un model viu de virtute, desi nu scotea decat arareori vreun cuvant despre Dumnezeu.

Tu le-ai urmat exemplul?

[glykys]

În prealabil postat de Garrett

Tu le-ai urmat exemplul?

Pentru mine ar fi foarte riscant sa fac asta, pentru ca as putea obtine exact efectul contrar. Atunci cand esti o anumita autoritate, cand ai studii si experienta in domeniu, cand ai credinta puternica poti incerca sa schimbi ceva. Totul se face cu discernamant. Eu una, din moment ce nu mi-am insusit nici macar lucrurile de baza, mai rau as sminti lumea. A, daca vine cineva la mine sa ma intrebe ceva, sa imi ceara un sfat, il ajut, pe cat imi sta cu putinta. Dar sa le spun eu amicilor mei: "tineti post miercurea si vinerea, mai mergeti si voi la biserica, mai faceti o rugaciune...", in nici un caz, nu pentru ca nu mi-ar pasa, dar pentru ca stiu ca nu as avea sanse. Omului nu trebuie sa ii bagi pe gat nimic sau sa il silesti sa faca ceva. Si apoi, stim unde trebuie sa mergem cand avem o nelamurire duhovniceasca sau, mai rau, crize religioase....

[Garrett]

Iti dau dreptate. Am un coleg care incearca sa inoculeze celor din jur credinta, dar feedback-ul este cel de care te temi si tu. Si totusi... daca nu poti "baga omului pe gat", atunci ce sa mai facem? Cum sa "invatam omul la bine"? De partea cealalta, miscarea anti-credinta (plecand de la atei-care sunt cei mai "blanzi" si pana la curente care folosesc metode subversive si manipulare de inraire a omului) castiga din ce in ce mai mult teren. Chiar nu exista nicio arma impotriva acestui fenomen? Cei cu credinta in Dumnezeu si in bunatatea fireasca a Omului ar trebui sa stea deoparte si sa spere salvarea prin rugaciune? Imi pare rau daca am inteles gresit - la randul meu - dar asta reiese din raspunsurile primite pana acum. Daca se perpetueaza atitudinea aceasta pasiva, nu va trece multa vreme pana cand credinta in Dumnezeu va deveni o idee minoritara, polaritatea "luptei" va fi inversata, iar cei care astazi "revolutioneaza" prin ideile lor (si prin mijloacele pe care le folosesc), maine vor dicta pulsul spiritual al omului (vezi Zeitgeist).

[flying]

În prealabil postat de Garrett

Cei cu credinta in Dumnezeu si in bunatatea fireasca a Omului ar trebui sa stea deoparte si sa spere salvarea prin rugaciune?

asa cum GANDUL e prima etapa a oricarei ACTIUNI ,e fundamental sa-l cercetam
GAND GRESIT ->ACTIUNE GRESITA

RUGACIUNEA e CEA CARE TE VA AJUTA SA ALEGI GANDUL CORECT care va duce la ACTIUNEA CORECTA

NU POTI ACTIONA DUPA VOIA LUI DUMNEZEU DACA IN PREALABIL NU INCEPI CU GANDUL CORECT (caci este si GAND care doar "PARE" CORECT)

poti sa ACTIONEZI ,dar dupa ce te-ai asigurat ca actiunea ta e dupa voia lui DUMNEZEU ,cum poti face asta ? prin rugaciune!
rugaciunea te ajuta sa ACTIONEZI corect ,nu te face PASIV SAU INACTIV

[eodor nastasa]

Timp de aproximativ 2000 ani crestinii au fost "calcati pe gat","scurtati d'un cap","pusi la fezandat","dati la masina de tocat" si totusi au rezistat...Asa ca se naste o intebare : De ce si mai cu seama cum ? Miscarea lu' ateii o sa o cam scranteasca, deoarece s-au pus cu cine nu trebe', adicatelea cu insusi Dumnezeu.
Orcum ateii nu sunt decat niste oameni certati cu Dumnezeu, care cauta si ei, in stilu' lor caracteristic(adicatelea mai iscoditor si pragmatic), o cale de impacare.

[glykys]

În prealabil postat de Garrett

Iti dau dreptate. Am un coleg care incearca sa inoculeze celor din jur credinta, dar feedback-ul este cel de care te temi si tu. Si totusi... daca nu poti "baga omului pe gat", atunci ce sa mai facem? Cum sa "invatam omul la bine"? De partea cealalta, miscarea anti-credinta (plecand de la atei-care sunt cei mai "blanzi" si pana la curente care folosesc metode subversive si manipulare de inraire a omului) castiga din ce in ce mai mult teren. Chiar nu exista nicio arma impotriva acestui fenomen? Cei cu credinta in Dumnezeu si in bunatatea fireasca a Omului ar trebui sa stea deoparte si sa spere salvarea prin rugaciune? Imi pare rau daca am inteles gresit - la randul meu - dar asta reiese din raspunsurile primite pana acum. Daca se perpetueaza atitudinea aceasta pasiva, nu va trece multa vreme pana cand credinta in Dumnezeu va deveni o idee minoritara, polaritatea "luptei" va fi inversata, iar cei care astazi "revolutioneaza" prin ideile lor (si prin mijloacele pe care le folosesc), maine vor dicta pulsul spiritual al omului (vezi Zeitgeist).

Singura solutie activa este sa facem noi bine cat de mult putem, in domeniul nostru de activitate, sa fim exemple vii pentru altii, sa ne educam crestineste urmasii. Eu iti inteleg entuziasmul si dorinta de implicare, dar toate se fac cu mult discernamant si cu binecuvantare. Iata ce scrie bunul meu profesor, pe care l-am si dat de exemplu:

Ce cuvânt de suflet i-aţi da unui tânăr astăzi?

L-aş sfătui, poate, să nu se lase copleşit de răutăţile dimprejur şi de amăgirile vârstei, tinereţea putând fi, nu arareori, ademenită alături de drumul cel bun. Munca fără de preget, acel labor improbus de care vorbea cândva Virgiliu, nu are de aşteptat, cât mai degrabă şi mai mult, o răsplată materială concretă. Anii de trudă investiţi cu drag îi ajută şi pe cei de lângă tine, îţi îmbogăţesc şi ţie sufletul. N-are a face că-s destui nedestoinici care-şi găsesc aşa de repede un culcuş mai cald sau o răsplată mai bogată. Se bucură mai tare cine poate zâmbi mai apoi, cu conştiinţa curată a datoriei bine şi temeinic împlinite. Iar cine caută un umăr de sprijin şi un ajutor la vreme de necaz desigur că găseşte, căci, spune Cartea: „Bate şi ţi se va deschide, cere şi ţi se va da !“.- http://www.ziarullumina.ro/articole;...ufletului.html