Forum Crestin Ortodox Crestin Ortodox
 
 


Du-te înapoi   Forum Crestin Ortodox > Generalitati > Generalitati
Răspunde
 
Thread Tools Moduri de afișare
  #1  
Vechi 15.05.2010, 23:43:45
Jane Says Jane Says is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 03.02.2010
Locație: KooKooLand
Religia: Ortodox
Mesaje: 1.090
Implicit

Bun Cris si cand cineva echipeaza in zilele noastre pentagrama, cam la ce semnificatie crezi ca se gandeste?
__________________
„Ca o carpa lepadata toata dreptatea noastra” (Is 64,5)

Last edited by Jane Says; 15.05.2010 at 23:46:08.
Reply With Quote
  #2  
Vechi 15.05.2010, 23:49:11
Crysis Crysis is offline
Junior Member
 
Data înregistrării: 13.05.2010
Mesaje: 19
Implicit

Pai vezi unde vreau sa ajung?

Normal ca se gandeste la ceva rau ca na... si a cui e vina?
Dar cine stie stie..


Jane am o curiozitate... se spune ca crucea intoarsa se mai numeste "crucea sfantului pentru" si ca originalitatea ei nu e vorba de ceva rau... si ca este inscriptionata si pe scaunul papal.

Poti obtine niste informatii despre aceasta? dar nu abureli , chiar sunt curios

Nu stiu exact adevarul si chiar m-ar interesa
Reply With Quote
  #3  
Vechi 15.05.2010, 23:59:19
Jane Says Jane Says is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 03.02.2010
Locație: KooKooLand
Religia: Ortodox
Mesaje: 1.090
Implicit

Citat:
În prealabil postat de Crysis Vezi mesajul
Pai vezi unde vreau sa ajung?

Normal ca se gandeste la ceva rau ca na... si a cui e vina?
Dar cine stie stie..


Jane am o curiozitate... se spune ca crucea intoarsa se mai numeste "crucea sfantului pentru" si ca originalitatea ei nu e vorba de ceva rau... si ca este inscriptionata si pe scaunul papal.

Poti obtine niste informatii despre aceasta? dar nu abureli , chiar sunt curios

Nu stiu exact adevarul si chiar m-ar interesa
Nici eu nu-l stiu, dar google helps :)

Revenind la intrebarea ta: faptul ca se gandeste la ceva rau e strict vina lui. Problema nu e cu pentagrama din vitrina de gablonturi. Nu e vina ei. Dar devine vina mea in clipa in care, asociind-o cu ceva rau (subiectiv sau nu) eu iau totusi decizia de a o cumpara si afisa => vina imi apartine in totalitate. N-as avea vina doar daca n-as face nici o asociere de genul, pentru ca n-as sti, as vedea-o, ia, sclipeste, hai s-o cumpar, fara sa stiu ce semnificatie are.
Eu traiesc cu convingerea ca vom da socoteala* pentru toate cuvintele si gesturile pe care le facem si pentru toate cochetarile cu ocultul, cu fantezia, chiar daca in sinea noastra zicem "las ca stiu eu ca nu e chiar asa, pentagrama asta nu ma face satanist chiar daca-i cu baphomet pe ea, ca n-am omorat pe nimeni in fond". Ideea nu e doar ca ii dau eu lucruri de bunavoie lui satan, ci ca el, profitand de inclinatiile mele, isi ia singur ca si cum i-as fi dat.

Dar esti desigur liber sa nu crezi lucrul asta, nu stiu in ce crezi si cum crezi. :)

Desi pare o chestie restrictiva si batuta in cap, mie mi se pare ca de fapt omul e facut liber si inzestrat cu ratiune cu un scop si ca este responsabil pentru modul in care le foloseste ca sa discearna intre bine si rau inclusiv la nivel de simbol. Daca eu spun una si fac alta, "in joaca", asta nu demonstreaza decat ca sunt imatura si varza si ca nu prea te poti baza pe ce-i in capul meu, la o adica.

PS: socoteala* nu in sensul juridic, nu ca pacat care va avea o pedeapsa la timpul viitor, dar lucrurile astea ne intineaza instantaneu, lasa amprente, lasa amintiri, ne impregneaza cu o anumita atitudine si atmosfera care, intr-un fel, si constituie pedeapsa in sine, ca niste rani pe suflet dar de care risti sa nu-ti dai seama niciodata daca nu te raportezi la Hristos (sper ca nu te superi ca L-am adus in discutie :P)
__________________
„Ca o carpa lepadata toata dreptatea noastra” (Is 64,5)

Last edited by Jane Says; 16.05.2010 at 00:05:34.
Reply With Quote
  #4  
Vechi 16.05.2010, 00:18:25
Jane Says Jane Says is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 03.02.2010
Locație: KooKooLand
Religia: Ortodox
Mesaje: 1.090
Implicit

Si sa-ti mai zic ceva de dragostea de aproape:)
Ca zicem ca din dragoste nu trebuie sa judecam si asa e.
Dar dragoste e si cand nu il agresam pe celalalt vizual/verbal/senzorial (prin agresiune inteleg orice provocare, orice agita simturile si adrenalina: un parfum prea tare, o imagine iesita din comun, o atitudine de fronda sau mai stiu eu ce, care te determina sa ai un raspuns de pe pozitie opusa). E dragoste cand nu ne contrariem aproapele, cand nu il provocam sa ne judece. E dragoste cand am putea sa seducem dar alegem sa nu o facem, stiind ca si-asa nu duce niciunde, numai agitam sufletul acela degeaba. E dragoste cand nu scandalizam aproapele doar ca sa ne hranim cu reactia pe care am trezit-o in el [ dovada mai mare de mandrie nici nu e necesara, daca existam doar prin atentia pe care ne-o acorda cei din jur, si pe care incercam sa o obtinem oricum, e ca si cum n-am exista deloc, nu avem substanta proprie ]

Daca am fi blanzi si discreti si n-am insista mereu sa "fim pe pozitie" (din orice punct devedere), sa "provocam", sa "declansam" reactii, sa "ranim" sufleteste (e o expresie frumoasa intr-o rugaciune, frumusete straina am vazut si cu ea mi-am ranit inima, cine stie cate inimi ranim aiurea intr-un fel sau altul), cred ca aia ar fi o dragoste foarte mare fata de aproape. Sa poti face toate astea si totusi sa te abtii.

Cred ca sunt ontopic.
__________________
„Ca o carpa lepadata toata dreptatea noastra” (Is 64,5)
Reply With Quote
Răspunde

Thread Tools
Moduri de afișare