Am un caine si un prieten, om

În prealabil postat de delia31

draga flintstone
hai sa-ti zic o poveste sa i-o zici la prietenu'-om, poate isi mai schimba parerea despre caini si n-o sa mai fie nevoie sa renunti nici la unul, nici la altul.

A fost odata ca niciodata...
Un caine ce s-a ratacit prin jungla.
Plimbandu-se el linistit, vede un tigru indreptandu-se in goana spre el, cu intentia clara sa-l manance.
"- Am incurcat-o! Ma va manca tigrul!!" gandi cainele
Dar imediat vede niste oase pe jos. Se aseaza pe burta si incepe sa roada oasele, cu spatele la tigru. Chiar inainte ca tigrul sa sara, cainele exclama satisfacut, frecandu-se pe burta:
"- Mmmm, delicios tigru! Oare or mai fi si altii pe-aici?"
Auzind, tigrul se opreste din salt si infricosat se prelinge pe langa copaci, luand distanta:
"- A fost cat pe-aci! Cainele aproape ca m-a dat gata!"

O maimuta care a urmarit scena dintr-un copac, sperand sa se puna bine cu tigrul, fuge dupa acesta ca sa-i povesteasca inselatoria.
Cainele nostru o vede. Maimuta il ajunge pe tigru, si-i spune pe fata toata tarasenia. Tigrul, inecat de furie zice:
"- Urca in spinarea mea si vei vedea ce ii voi face eu cainelui!"
Acum cainele vede tigrul cu maimuta in carca si se gandeste:
"- Ei, cum o mai scot la capat de data asta?"

Dar in loc sa fuga se intoarce cu spatele la atacatori prefacandu-se ca nu i-a vazut.
Si... cand acestia au fost destul de aproape zice:
"- Unde e maimuta aia?! De-o juma' de ora am trimis-o sa-mi aduca un tigru si nici acu' nu
s-a intors!!!


daca imi vine vreo idee, o sa-ti scriu si o poveste pe care sa i-o zici prietenului-caine, poate isi schimba si el impresia despre prietenul-tau-om, desi cred ca niste snacksuri ar rezolva dilema existentiala in discutie.

=)))))))))))))))))))))))))))))))))))))))super tare

[Adrinskaia]

Cunosc pe cineva care se prea poate sa fi fost scapat de niste energii negative si de catre o catelusa vagaboanda asemanatoare unui lup, care provenea de la niste vecini si care aparea ca din senin si in miezul noptii, si care i aducea bucurie in suflet...

Si mai stiu si de un catel care si a ales... casa, cred ca mai mult decat stapanul, dar avea un obicei straniu... sa se infurie, sa latre si sa si muste laba cand primea de mancare...si am mai vazut si pe Discovery ditamai cainele de rasa cu un astfel de obicei...am citit de la cineva ca animalele de casa pot prelua din pacatele stapanilor....

Cine sa fie mai capabil de tradare, omul sau cainele ?

[o copila]

Tinand cont ca prietenul-caine te-a ales pe tine (o fi mirosit el ceva......) nu mi se pare fair-play, ca acum, sa alegi tu ca el sa dispara din peisaj. Daca ar alege el sa plece ce ai crede..."uite, l-am tinut i-am dat mancare si acum el pleaca asa...."

[MariS_]

Daca poti sa-i pastrezi pe amandoi, pastreaza-i, daca nu atunci
pastreaza pe cel ce are neaparata nevoie de tine. Spunea domnul
Zaharia_2009 ca nu orice fapta buna se cheama milostenie, si
cred ca are multa dreptate, caci doar ajutorarea celui in nevoie
se cheama milostenie.
Dar mai e si solutia cu baia: "uita-i" incuiati o zi in baie pe amandoi
si iti garantez ca pana seara vor fi prieteni la catarama, ma rog,
la zgarda!
Har, smerenie si jertfa de sine.