Poezii preferate...

[Rodica50]

La Icoana Ta
La Icoana Ta Prea Sfântă,
Sufletu-mi cu dor împlântă
Un mănunchi de sărutări
Pentru-a Tale îndurări.
Îţi sărut piciorul Sfânt,
Ce-a sfinţit acest pământ,
Ca într-a vieţii cale,
Să merg pe urmele Tale.
Tivul hainei Ţi-l sărut,
Eu, făptura cea de lut,
Ca slăvitul Tău veşmânt
Să-mi fie acoperământ.
Şi la urmă îndrăznind,
Către mâna Ta mă-ntind
Ca Tu să mă duci de mână
Către Fiul Tău Stăpână!
Iar apoi, ca o pecete,
Buza mea pe îndelete
Se apleacă în tăcere
Pe faţa Ta cu durere
Ca să-nveţe de la Tine,
Taina tăcerii depline…
Măiastră suferinţă
O Tu, Măiastră suferinţă,
Cu dor cuprinzi
Întreaga mea fiinţă.
În ea aprinzi
Lumini de cunoştinţă,
Mă-nveţi întreg
Adâncul omenesc,
Mi-arăţi sublimul
Cel Dumnezeiesc,
Mă-nveţi să trag hotare firii
Şi să-nţeleg întinderea … iubirii
Îmi luminezi cu flăcările Tale
Nemărginirea Lumii siderale.
Mă duci adânc, tot mai adânc,
În jos,
Mă urci pe culmi de bine
Şi frumos.
Mă duci în voia Ta să mă struneşti
Să mă înalţi mereu şi să mă creşti
S-ajung pân’ la măsuri Dumnezeiesti,
Să-mi speli cu lacrimi ochii ne-ncetat
Ca vasul meu să fie-n veci curat.
În tălpi şi-n mâini să-mi baţi mereu piroane
Să-mi răstigneşti pornirile avare,
Cu biciul tău de joc să mă loveşti
De tot ce-i lume să mă curăţeşti,
Din harul Tău să-mi dai, mereu
Sa-mi dai
Blândeţea, mila, dragostea din rai,
Pe Crucea ta măiastră suferinţă,
Să-nalţi la Cer săraca mea fiinţă.
ZORICA LASCU — MAICA TEODOSIA
Informaţii