A divorta sau a nu divorta?

[viviana]

În prealabil postat de o copila

Dragi prieteni,

sper ca ati incheiat cu contrarile.
Dar voi ati auzit de cazuri in care barbatul este terorizat de sotie, batut, umilit...? Eu stiu de un astfel de caz. Bietul om a murit in final, nu stiu daca din cauza batailor, dar nu si-a parasit sotia.
Parerea mea personala despre un barbat care isi bate sotia este ca nu e om.
Daca femeia trebuie sa indure...? Nu stiu, chestia asta este sensibila. Femeia trebuie sa fie supusa barbatului, dupa cum am invatat zilele acestea. Dar iarasi revin la "supunerea" asta.... care este limita? O femeie tare, nu neaparat fizic, ci mai mult psihic si in credinta, rezista si se roaga pentru sotul ei, si da, cred ca Dumnezeu este mare si il poate intoarce pe sot la credinta. Asta ar fi un caz fericit, daca pot sa spun asa. Dar o femeie slaba din punct de vedere psihic, dependenta de un barbat sau de cineva, nu va rezista. Si atunci, fie va pleca din caminul conjugal, fie va recurge la alte metode....uitarea in alcool, droguri, sau sinuciderea...ca tot e la moda. Deci, pana la urma, tot la latitudinea femeii este si treaba asta, ea trebuie sa hotarasca incotro va merge casnicia.
Si, acum concluzia, cu riscul de a-mi "lua" iar niste critici pe spinare.....nu femeia este cea care hotaraste?

Buna seara. Intervin rar in mesaje ,dar citesc f mult de pe acest forum.Consider ca o casatorie este sfanta, ca oamenii nu ar trebui sa divorteze,ca poate in acea casatorie sunt copii...e greu.dar cel mai greu lucru este as traiesti in casa cu un necredincios,cu un om care te umileste si te jigneste in permanenta, care te minte , care te inseala ,in fine care ,,nu te odihneste,, asa cum trebuie ci te oboseste psihic, fizic,moral...Marele si Sfantul Parinte Arsenie Boca spune in cartile sale ca nu e bine as traiesti cu un necredincios...ca decat sa fie tulburare si betie in casa mai bine fara.Credeti-ma ca un om rautacios nu se schimba ,dar te si termina pe tine pe copii,...intr-adevar sa respectam porunca iubirii de oameni dar sa nu ne tulburam si mai tare si sa e pierdem mantuirea...caci toate cele bune se destrama incet incet intervine degradarea ta morala daca stai langa omul stricat...ca un mar stricat in cosul cu mere le strica pe celelalte...toate!!! Asa incat parerea mea este ca lupti cu toate puterile as indrepti un om dar daca nu se poate nu trebuie as te risipesti caci Dumnezeu Vrea ca noi sa avem mintea intreaga si sa fim cu gandul la EL.Smerenie si Iubire pentru toti semenii mei!

[windorin]

Cand ajungi sa iti doresti singuratatea de una singura, in locul "singuratatii in doi", care este iad inca de aici, lucrurile nu stau deloc bine. Esti pe cruce. Tu hotarasti ce vei face, iar nimeni altul. Fetita are nevoie si de un tata, desi ma intreb.. decat un tata complet anormal, oare nu ar fi mai bine fara nici un tata ?! Cu toate acestea, casatoria este "ajutor spre mantuire". Acum nu stiu ce sa zic, ai toate datele necesare spre a rabda, spre a ingriji un om bolnav si spre a dobandi mangaiere de sus. Asta e mucenicie.

Biserica nu da dezlegare spre divort decat in caz de desfranare. In rest, lucrurile se discuta la duhovnic, singurul care poate intelege fondul tau sufletesc, capacitatea de a suferi si toate celelalte date. Ma gandesc, decat sa suferi zilnic, sistematic, riscand sa capeti un psihic afectat, urmand ca fetita sa aibe o mama bolnava, mai bine singura.

Desi, lucrurile sunt destul de complicate. Nu ma pricep. Erau doar niste ganduri.