![]() |
![]() |
|
|
|
|||||||
| Înregistrare | Autentificare | Întrebări frecvente | Mesaje Private | Căutare | Mesajele zilei | Marchează forumurile citite |
![]() |
|
|
Thread Tools | Moduri de afișare |
|
|
|
#1
|
|||
|
|||
|
Metoda era pentru slabirea puterii trupului,care ne distrage de la cautarea lui Dumnezeu.
|
|
#2
|
|||
|
|||
|
De multe ori se intampla sa uitam ca suntem destinati Imparatiei lui Dumnezeu, ca "nu avem cetate statatoare pe pamant". De aceea ne si impiedicam cazand in pacate si patimi de tot felul. Faptele noastre nu sunt savarsite din perspectiva "cetateniei ceresti", a calitatii de fii ai lui Dumnezeu, ci de fii ai acestei lumi trecatoare. Insa atunci cand ne raportam la lume din perspectiva Imparatiei, vom dobandi o mai mare incredere in pronia dumnezeiasca. Dobandim astfel "ochi", spre a vedea cum Dumnezeu ne poarta de grija, cum "restul ni se adauga noua".
|
|
#3
|
|||
|
|||
|
Citat:
Practic insa,noi facem invers:cautam linistea lumeasca,sa ne fie bine in problemele noastre imediate,sa se rezolve,sa le depasim cumva. Si mai mult ,ca tot s-a vorbit de dimensiunea interioara a Imparatiei Cerurilor. Mintea noastra cea de toate zilele,prefera subiectele lumesti.Noaptea ,in pat ,ne gandim ce vom face a 2 a zi.Daca ne-am indrepta insa mintea catre Dumnezeu , atunci am scapa de cel mai mare dusman al mintii:"ingrijorarea pentru multe' Nu stiu daca vrea sa se spuna ca vom scapa de insasi problemele despre care ne ingrijoram:cum va fi la servici,cum vom fi priviti in anuimite situatii,cum vom renova casa etc . Dar eu zic ca ni se ofera chiar mai mult decat rezolvarea problemelor lumesti care ne framanta .Ni se ofera ceva mai pretios decat intreaga lume chiar:si anume sufletul nostru,o clipa de liniste pentru el. "Caci ce ar da omul in schimb pentru sufletule sau?" |
|
#4
|
|||
|
|||
|
Citat:
Ma regasesc in multe postari (nu intoteauna in continut, ci mai mult in atitudinea de cautare). Si eu ma intreb in fiecare dimineata: ce fac in mod concret ca sa ma comport azi ca un crestin.. iar seara realizez ca iar nu am facut nimic bun. Cat de mult trebuie sa ma ancorez in problemele zilnice? Sau cat de mult trebuie sa ma desprind de aici si acum pentru a ma ridica cu gandul catre Dumnezeu? Ce este nebunie si ce este intelepciune.. nu le incurc? etc... Am ajuns la concluzia ca astazi oamenii traiesc atat de adanciti in pacat incat distinctia dintre bine si rau, dintre firesc si patologic este f greu de facut. (Sunt la o distanta enorma de bunica mea care multumea lui Dumnezeu de zeci de ori pe zi. Si nu era un caz izolat, cam asa faceau multi sateni in Ardeal) Chiar daca am duhovnic, intrebarile mele sunt atat de multe incat imi dau seama ca adevarata problema este atitudinea mea intreaga (=prea putina credinta, prea putina intelegere a invataturii crestine, lipsa de traire in duh si adevar). Ca lepadarea celor lumesti este un fapt firesc pentru un crestin care-L iubeste pe Dumnezeu (nu o neputinta). De aceea ma gandesc ca trebuie sa incepem cu credinta si prin a-L iubi pe Dumnezeu si atunci problemele lumesti ar fi nimic. Cat despre duhovnic, de multe ori mi s-a parut si mie ca stiu mai bine, dar am stat si m-am gandit si am inteles ca gresesc. (Gandurile mele "bune" cu care ma duceam la duhovnic erau asa de invaluite in dulceata mandriei ca numai gandindu-ma la planurile mele mi se parea ca am pornit-o pe calea sfinteniei :) ) |
|
#5
|
||||
|
||||
|
Citat:
lui Dumnezeu, da' nu stie cum poate sa recunoasca daca a gasit-o sau nu. Batranul ii spuse: cand nu o sa-ti mai vezi umbra atunci sa stii ca ai gasit-o! Novicele a plecat tot gandindu-se la cuvintele batranului. Nu le gasea talcul. Totusi a inceput sa fie atent la umbra lui. A observat ca dupa o rugaciune sau o fapta de milostenie parca umbra se micsora. Si atunci a inteles talcul sfatului batranului. Umbra sa erau pacatele pe care el le purta cu el si in el tot timpul. Ca sa scape de umbra sa trebuia sa scape de pacate, adica sa devina straveziu si transparent luminii celei Dumnezeiesti. In Imparatia lui Dumnezeu omul nu mai are "umbra". Har, smerenie si jertfa de sine.
__________________
Făcutu-ți-s-a ocara ca și lauda, paguba precum câștigul și străinul ca fratele? Cum nu înțelegeți că nu despre pâini v-am zis? Ci feriți-vă de aluatul fariseilor și al saducheilor! (Matei 16:11) Omul deține atâta Adevăr câtă Iubire dăruie. |
![]() |
| Thread Tools | |
| Moduri de afișare | |
|
Subiecte asemănătoare
|
||||
| Subiect | Subiect început de | Forum | Răspunsuri | Ultimele Postari |
| Imparatia Cerurilor este Raiul? Care este Pamantul celor blanzi? | Florin-Ionut | Din Noul Testament | 279 | 11.07.2014 18:23:24 |
| Oare caut Imparatia cerurilor? | AGabriela | Generalitati | 9 | 31.08.2012 18:04:27 |
| PACATOSII FURA IMPARATIA CERURILOR!!! | sergiub | Preotul | 6 | 12.05.2008 00:50:11 |
|
|