Apel la bun simt

[Bast-et]

În prealabil postat de I.Calin

Doamne ferește, nu l-aș crede niciodată pe un ateu, doar fiindcă este ateu, capabil de crimă. (Profesorul meu de filosofie din liceu, un om remarcabil, a fost ateu și-l respect și astăzi.) Dar nici creștinii adevărați nu ucid. Nimeni nu va ucide pentru că are garanția iertării. Nu poți fi creștin și să dorești moartea cuiva. Nici măcar răzbunarea nu trebuie să fie proprie creștinului („A Mea este răzbunarea şi răsplătirea când se va poticni piciorul lor; că aproape este ziua pieirii lor şi curând vor veni cele gătite pentru ei.”(Deuteronom, XXXII, 35)

Intr-adevar, nici un ateu adevarat nu ar face ceva imoral. Nu insinuez ca un crestin omoara pentru ca va fi iertat, dar totusi, din punctul meu de vedere, este mai confortant sa ai pe cineva cui sa-i ceri iertare dupa ce ai incalcat o lege.

Iubirea, însă, pe care o văd eu și pe care o vezi dumneata sunt distincte, folosim aceiași termeni, dar cu referire la două realități diferite.
Iubirea lui Dumnezeu nu se limitează la cadrul strict uman. Iubirea lui Dumnezeu depășește limitele impuse de condiția umană pentru că ea ne învață să-i iubim și pe cei care nu sunt ca noi, adică nu sunt creștini.

Nu stiu de care limite vorbesti, dar stiind ca pentru mine Dumnezeu nu exista, vad oarecum aceasta iubire catre Lui o iluzie. Si nu cred ca voi iubiti pe cei diversi ca pe parinti vostri.

Depinde de ce înțelegem prin fericire. Faptul că eu îi consider pe atei nefericiți are motivația pe care am expus-o parțial mai sus: îndoieli, incertitudini etc.

Cred ca ai facut confuzie, atei sunt siguri ca orice divinitate (Dumnezeu, Yahwew, Zeus, Visnu... etc) NU exista, desi poate vreo mica indoiala pot sa aiba (eu de exemplu) dar nu ma gandesc la acea problema 24 pe 24 astfel sa-mi influenteze ziua/viata si sa ma faca nefericita. Poate te referi la agnostici, ei intr-adevar sunt plini de indoieli.