Papalitatea

[Traditie1]

În prealabil postat de don Alex

Rivalitatea dintre cultura greaca si cea latina a fost recunoscuta de-a lungul timpului. Se cunoaste ca, desi ortodoxia pe site-ul patriarhiei ecumenice de la Constantinopol afiseaza o lista a Patriarhilor incepand cu Sf. Andrei, orasul Constatinopol sau cetatea lai Constantin exista, ca atare dupa AD 300. In consecinta, o egalitate intre Roma si Constantinopol nu poate exista, asa cum se vede in timpurile noastre o intentia a Patriarhiei Moscovei de intaitate asupra celorlalte patriarhate ortodoxe. Deci, o egalitate intre patriarhatele apostolice poate exista, dar cum Patriarhia Romei (lasind la o parte pe Sf. Petru) este singura care a reusit sa duca la indeplinire indemnul Mantuitorului care isi trimite apostoli in lumea intreaga pentru a face ucenici (crestini) a obtinut un drept superior asupra celorlalte Patriarhate Apostolice care sunt Ierusalim, Antiohia, Alexandria si Roma. Daca le analizam pe fiecare remarcam ca Roma este singura care a reustit o organizare extraordinara. Sa ne imaginam ce s-ar fi intamplat daca Roma nu ar fi luat atitudine impotriva turcilor de a cuceri Europa si nu ar fi fost victoria din 7 octombrie 1571 de la Lepanto. Poate ca Catedrala Sf. Petru ar fi avut aceiasi soarta cu Catedrala Sf.Sofia din Constantinopol.
Pe de alta parte, este interesant, cum se face ca Sinoadele primului mileniu cand Biserica era nedespartita au avut loc in zona de influenta a Bisericii Orientale (Ortodoxe azi) si nu in cea a Bisericii Occidentale ( Catolice azi). Un raspuns poate fi acela ca un Sinod nu este organizat decat pentru a rezolva anumite probleme, ceea ce denota ca partea rasariteana a Bisericii Crestine avea probleme. Si atunci , ca la un meci de fotbal este nevoie de un arbitru, a aparut expresia #Roma locuta est, causa finita est".
Asa numiti "pocaiti" vin deseori cu intrebarea: "scrie in Biblie?". iar daca nu scrie inseamna ca nu este asa. Orodocsi sunt primi care recunosc o mare gresala in acel comportament.
Deci, este nevoie sau nu de Papalitate?
Pesonal am avut minunatul prilerj de "a da mana" ca Papa Ioan Paul al II-lea. Marturisesc ca nu m-am simtit deloc o persoana inferioara in acel moment. Nu emana deloc autoritate, Dimpotriva, am simtit o strangere de mana prietenoasa si parinteasca.
La Roma in anul 686 parca a fost un papa cu numele de Conone. Nu sunt multe date despre el, dar se pare ca era din Tracia, sau mai mult chiar, din zona Dobrogei. Daca acest lucru este adevarat, atunci pentru noi, romanii ar ytrebuii sa fie un prilej de bucurie extraordinara, si sa nu ne mai lasam dominati de mentalitatea slavo-greaca. Ne mandrim cu Muntele Athos, desi este interesant ca noi nu avem nici o manastire romanesca din cele 20 cate sunt acolo. 17 grecesti, 1 rusa, 1 sarba, 1 bulgara iar romani doar Schitul Podromul. Desi, asa cum se poate afla pe site-ul Multelui Athos, domnitorii romani au renovat, recladit, reparat multe dintre aceste manastiri. Ba mai mult, Romania a avut numeroase manastiri inchinate Muntelui Athos (isi trimiteau averile acolo)
Personal, nu pot sa inteleg de ce romanii sunt atat de potrivinici papalitatii.
In conflictul cu greco catolicii este invocata implicarea gen. Bukov. O simpla cautare pe internet, ne arata ca acest gen. a fost in Transilvania dupa 1760, pe cand Unirea cu Roma s-a facut prin 1700. S-a afirmat ca acest general a distrus mii de bisericii si manastiri atunci. Recent am descoperit in zona Beiusului (BH) circa zece biserici ortodoxe de lemn construite intre 1700 si 1750. Am o nedumerire. Cum se face ca aceste bisericii ortodoxe
din lemn care foarte usor puteau fi aprinse, acel general daca era atat de pornit impotriva ortodoxiei, nu le-a dat foc?

Alex, mesajul tău demonstrează cum s-a creat ansamblul de învățături eretice și de tradiții mincinoase pe care se bazează catolicismul.

Niște indivizi ca și tine, îndoctrinați și cu o înclinație aproape patologică de a lua propria imaginație drept realitate, și-au format niște păreri eronate pe care, unii dintre ei fiind în poziții cu autoritate (cum ar fi funcția de episcop), le-au transmis cu eticheta de adevăr și altor indivizi la fel de lipsiți de luciditate și treptat respectivele idei au ajuns dogme.



S-o luăm pe rând.

La prima enormitate, cea cu faptul că orașul Constantinopol nu ar fi existat înainte de anul 300 d.Hr. Tu nu ai auzit de Byzantium, numele Constantinopolului înainte de adoptarea lui drept capitală imperială de către Constantin? Constanin a schimbat doar numele acestui oraș, l-a extins și împodobit cu clădiri și lucrări de artă mărețe, dar el exista din anul 667 î.Hr.

http://en.wikipedia.org/wiki/Byzantium



Cât despre cine a avut tradiții episcopale mai de seamă, Roma sau Constantinopolul, reamintesc ce am spus într-un mesaj prececent, despre faptul că Roma și alte comunități creștine timpurii din afara Asiei Mici (cu excepția Ierusalimului și Antiohiei) nu au avut episcop până în secolul 2, fiind conduse de câte un colegiu de preoți.

Sf. Pavel nu a lăsat nici un episcop la Roma (așa cum se vede din Faptele Apostolilor sau din epistolele sale) iar Sf. Petru nu a călcat niciodată în acest oraș, așa cum te poți informa din alte mesaje ale mele: 1, 2, 3, 4, 5.

Ca și în cazul altor orașe, lipsesc documentele contemporane despre primii episcopi ai Byzantiumului, tradițiile despre fondarea episcopiei Byzantiumului de către Sf. Andrei și punerea primului episcop de către el, pe Sf. Apostol Stachie, putând fi foarte bine legende târzii. Totuși, dat fiind faptul că orașul se află practic în spațiul definit de Asia Mică și că aici, în Asia Mică a fost pepiniera creștinismului și au apărut primii episcopi, e de presupus că acea comunitate de creștini care exista la Byzantium în a doua jumătate a secolului 1 avea episcop pus în funcie de unul din Apostolii care au propovăduit în Asia Mică (spațiul de predilecție de activitate apostolică). Și aduc spre comparație cazul bisericilor menționate în Apocalipsă, care, așa cum știm din capitolele 2 și 3 ale acestei cărți, aveau toate episcop pus în funcție de Sf. Ioan, ele aflându-se toate în apropierea Efesului, orașul de reședință al acestui Apostol:




De remarcat și distanța relativ mică între aceste biserici și Byzantium (distanța Istanbul - Izmir/Smirna = 560 km).




Despre faptul că Roma a luat atitudine împotriva turcilor. În primul rând, e extrem de infantil să spui că faptul că cineva a luat atitudine împotriva inamicilor săi e o virtute. În al doilea rând, Vestul a refuzat să trimită trupele menite să salveze Constantinopolul de căderea în mâna turcilor, așa cum promisese la conciliul de la Florența în 1439 când bizantinii au făcut concesii dogmatice (au acceptat supremația papei și doctrinele despre purgatoriu și filioque).




Sinoadele primului mileniu au avut loc în zona greacă a mării Mediterane pentru că acolo pulsa viața duhovnicească, acolo a apărut creștinismul și au trăit și scris totalitatea autorilor purtători de Duh. Vestul nu a dat nici măcar un singur autor cu adevărat inspirat de Duhul Sfânt.



În legătură cu afirmațiile despre generalul Bukov, din nou, infantilism surprinzător. De ce ar trebui Bukov să fi fost în Transilvania înainte de apariția uniatismului, care-i logica acestei idei? Și cum poți să emiți așa ceva fără să faci cea mai elementară documentare asupra lucrului despre care vorbești? Bukov nu a fost trimis să înființeze uniatismul ci să radă de pe fața pământului focarele puternice de Ortodoxie rămase în Ardeal după așa-zisa unire, cu scopul aducerii la greco-catolicism a unui număr cât mai mare de români. 'Opera' lui Bukov a constat în distrugerea tuturor schiturilor și mănăstirilor ortodoxe din Ardeal precum și în distrugerea altor biserici parohiale, în total 140 de lăcașuri. Practic, după aceea a încetat orice formă de viață monahală ortodoxă, ardelenii care doreau să fie călugări trecând în teritoriile extracarpatice, în Moldova, Valahia și Dobrogea, unde de altfel au și fondat o serie de mănăstiri: Cheia, Suzana, Predeal, Stânișoara, Cocoș. În Banat mănăstirile au continuat să mai existe câteva decenii, fiind închise de către Maria Tereza și fiul ei Iosif II, cu excepția a trei dintre aceste mănăstiri.

Bukov nu a intenționat sau nu a reușit să distrugă toate bisericile ortodoxe din Ardeal, ceea ce nu înseamnă că răul făcut prin el nu este extrem de mare.


Dar știi de ce în Ardeal bisericile se făceau de lemn? Pentru că ortodocșilor li se interzicea ridicarea de biserici de piatră. Cu excepția bisericilor din Țara Hațegului, ridicate înaintea acestei hotărâri samavolnice a regalității catolice maghiare, toate bisericile românești din Ardeal au fost realizate din lemn, deși existau mijloacele financiare ca românii să-și construiască biserici de piatră.