Despre bioterapie

[ALEXANDRU ANASTASIU]

. Mulţimea de rom âni care veneau să asiste la înmorm întare a fost împr ăştiat ă de jandarmi, iar a doua zi mormintul a fost găsit devastat şi călcat în picioare, cu florile depuse de m îini pioase răvăşite, iar crucea smuls ă din păm înt". Statul ungar a luat... măsuri. Asasinii au fost trimi şi în "judecata" unui tribunal din Cluj care a consti tuit obiectul dosarului Nr. B. 4239/1941 / 6. Aşa- zisul proces şi sentin ţa dat ă constituie o deosebit de concludent ă prob ă asupra realit ăţii că întreg cor tegiul de asasinate, în mas ă sau colective, comise de ocupantul horthyst împotriva rom ânilor a fost încurajat cu premeditare de autorit ăţile de stat, inclusiv de justi ţie. Simulacrul organizat de justi ţia horthyst ă prin "judecarea" asasinilor protopopului Aurel Munteanu a avut menirea, pe de o parte, de a împinge la noi asasinate împotriva rom ânilor şi, pe de alt ă parte, de a intimida popula ţia rom âneasc ă care se ridica, tot mai mult, si prin mijloace extrem de variate, împotriva ocupantului. Aceast ă realitate este dovedit ă cu prisosin ţă de "Sentin ţa în procesul asasin ării protopopu lui Aurel Munteanu" Nr. B 4239/1941 / 6 dat ă de Tribunalul Regal Maghiar Cluj, ca instan ţă penal ă, document care a fost tip ărit şi difuzat, sub form ă de bro şur ă. Ignor înd normele de drept penal şi sfid înd în modul cel mai flagrant principiile morale referitoare la ap ărarea persoanei şi a vieţii umane, sentin ţa disculp ă pe asasini şi- i transform ă în autentici "eroi na ţionali" ai Ungariei horthyste. In fa ţa instan ţei au comp ărut : Mathe Ferencz, Szekeres Ianos, Kozma Andras, Andras Bartha, Kudor Ianos, Kovacs Andras, Mihaly Sandor, Budai Ianos, Gal lulika, Eresei Ferenc, Matefi Ianos, Otvos Ianos. Pocs Ianos. Din cei 13 acuza ţi de "crim ă de omor", primii şapte au fost găsi ţi "vinova ţi", în calitate de coautori, conform art. 70 din Codul pena!, "de delictul de leziuni corporale grave cauzatoare de moarte", iar ultimii cinci au fost achita ţi. Din cele de mai sus s- ar putea deduce că instan ţa a pornit de la premisa just ă că în urma probelor administrate unii au fost găsi ţi vinova ţi, iar alţii nevinova ţi şi, în raport de aceasta, s- a pronun ţat pentru pedepsirea primilor şapte şi achitarea ultimilor şase. In realitate îns ă, aceast ă logică elementar ă în materie de practic ă judiciar ă este infirmat ă, întruc ît, în fond, chiar şi cei care au fost găsi ţi "vinova ţi" au fost scutiţ i de răspunderea penal ă cuvenit ă pentru cauzare de moarte. "Condam narea" pronun ţat ă împotriva a şapte din primul grup la cile dou ă luni închisoare corec ţional ă şi împotriva unuia (Mihaly Sandor) la o pedeaps ă cumulativ ă de 3 luni închisoare corectiortal ă la care se adaug ă "suspenda rea" execut ării pedepsei "pentru toţi acuza ţii pe termenul de încercare de 3 (trei) ani" este mai mult dec ît o parodie a justi ţiei. Dar iată cum se motiveaz ă aceast ă aşa- zis ă judecat ă : Deşi se accept ă ini ţial vinov ăţia primilor şapte ca fiind implica ţi într - o crim ă de omor, în motivare se respinge calificarea acuz ării în sensul că s- ar fi produs o ast fel de infrac ţiune întruc ît "moartea s- a produs numai ca un rezultat al aces tor lovituri (aplicate de inculpa ţi victimei — n.n.) mai uşoare sau mai grave. La capătul unei suite de circumstan ţe atenuante, sentin ţa men ţioneaz ă : "La aplicarea pedepsei, Tribunalul nu a găsit în sarcina acuza ţilor nici o împrejurare agravant ă, în schimb constat ă ca împrejurare atenuant ă faptul că acuza ţii au recunoscut faptele (sic !), că ei nu au mai fost pedepsi ţi şi că ei se aflau într - o stare sufleteasc ă care explică am ărăciunea şi emoţiunea puternic ă de care au fost stăpîniţi şi care putea uşor să provoace excese din partea celor plini de fericirea eliber ării şi cuprin şi de sentimente entuziaste patriotice (sic .') [...]
iar mobilul faptei lor a fost acel sen timent general omenesc (sic !) care este normal pentru toţi adev ăra ţii membri ai unei na ţiuni demne". Morala : "na ţiunea demn ă" maghiar ă era încurajat ă să recurg ă la acte de omor împotriva rom ânilor pentru a- şi manifesta şi proba "patriotismul"! In aceeaş i zi, de 10 septembrie 1940, Huedinul a fost supus arest ări lor, maltrat ărilor, devast ărilor. Astfel, primarul, dr. Andrei, a fost arestat şi dus într - un loc necunoscut ; avocatul dr. Eugen Moga şi so ţia lui au fost maltrata ţi ; premilitarul Ion Negru sp înzurat de un copac, cu capul în jos ; mai mul ţi intelectuali din localitate au fost aresta ţi si bătu ţi : N. Socolici, I. Furcovici, A. Creţ , P. String ; prof. Gheorghe Herdea a fost împu şcat pe la spate ; Vasile Popa a fost sp înzurat de picioare şi i s- au fracturat mîinile. De asemenea, au fost devastate mai multe case ale rom ânilor. Tot atunci, o unitate de honvezi intra în satul Hîda, aduc înd sub escort ă 11 ţărani rom âni găsi ţi pe şosea. Nou ă dintre ei au fost împu şca ţi pe mo şia Hatfaludi, iar cadavrele au fost lăsate în cîmp, ne îngropate de mar ţi (Ziua crucii) p înă s îmb ătă. In aceea şi zi în sat au mai fost împu şca ţi doi rom âni ling ă Moara Dasc ălului. Relatî nd atrocit ăţile comise de elemente teroriste horthyste în comuna Hodos (jude ţul Cluj), un document consemneaz ă că, în ziua de 17 octombrie, popula ţia rom ână din sat (satul fiind compact de rom âni) a fost bătut ă şi schingiuit ă de o band ă de terori şti format ă din 10 persoane venite în acest scop în comun ă din ora şul Huedin. Conduc ătorul lor a fost Gusas Janos, măcelar din Huedin. Aceast ă band ă a ucis pe frunta şii din comun ă şi anume : 1) Ţîru Nicolae, fost primar ; 2) Ţîru Nicolae, fost casierul prim ăriei ; 3) Ţîru Gheorghe, fost primar ; 4) Ţîru Teodor, fost preş edinte la Urbelişti ; 5) Lungu Dumitru, cîrciumar.
Pe to ţi ace ştia i- au scos din case si i- au omor ît în cur ţile lor. Femeile şi copiii lor au început să strige şi atunci oamenii din comun ă au fugit în pădure şi s- au ascuns. Tot în jude ţul Cluj, în primele zile ale ocupa ţiei, au fost comise şi alte crime, ca, de pild ă, împu şcarea pe şoseaua dinspre Valea Drăganului a 12 rom âni, apoi încă 10 la marginea comunei Valea Alma şului ş.a.. In ziua de 11 septembrie, soldaţ i horthy şti au împu şcat în hotarul comunei Sâmihaiul Alma şului zece tineri rom âni prin şi pe şosea. In seara de 11 septembrie au intrat în satul Cojocna (18 km est Cluj) doi ofi ţeri şi 20—30 solda ţi, care au terorizat şi maltratat popula ţia. Tot în satul Cojocna, cîteva plutoane de honvezi au făcut chefuri cu popula ţia maghiar ă şi apoi au devastat locuin ţele rom ânilor, au rupt stea gurile rom âne şti de la şcoli şi le- au călcat în picioare. Directorul şcolii primare a fost împu şcat. Primarul ungur a început persecu ţiile în contra rom ânilor şi i- au obligat să semneze o cerere pentru mutarea frontierei cu 4 km sudest de Cojocna. Într - un col ţ al satului s- a instalat o pu şcă mitralier ă îndreptat ă spre partea locuit ă de rom âni. Fenomene deosebit de grave s- au petrecut în acele zile la Cluj şi împrejurimi, unde trupele de ocupa ţie horthyste au sosit la 11 septem brie 1940. Pînă atunci, crimele, bătăile, devast ările declan şate împotriva rom ânilor, îndeosebi în cartierele Mănăştur, Intre ape, comunele Flore şti şi Some şeni au fost — aşa dup ă cum recuno ştea la 15 noiembrie 1940 fostul consul al Ungariei la Cluj, dr. Bothmer Karoly — efectuate de elemente declasate, şovine, fasciste, organizate în grupe teroriste, conduse de Kerekes Istvan, Kiraly Zoltan, Mălnassy Tivadar, Nyiro Jozsef, Kovats Arpad, dr. Szasz Ferenez, Veres Lajos, Lengyel Jozsef dr. Vekas Lajos, Pataky Kalman, afla ţi sub comanda lui Kovats Arpad, fost ofi ţer de carier ă. De altminteri, informa ţiile consulului horthyst, dr. Bothmer Karoly, coincid cu relat ările din ziarele vremii care vorbesc de devast ările caselor rom âne şti din comunele Some şeni şi Flore şti. I. Perja, din cartierul Mănăştur, a fost lovit cu cu ţitul în cap şi în bra ţul st îng ; losif Popa, înjunghiat în plămîni ; V. Albu, din acelaşi cartier, a fost arestat, apoi ucis ; Pavel Albu a lui Tentu, tot din Mănăştur, a fost împu şcat, iar dr. A. Hoţiu a fost crunt bătut, fractur îndu- i- se trei coaste.

[ALEXANDRU ANASTASIU]

Unui din martorii oculari ai evenimentelor din Cluj, dr. Aurel Socol, nota : "spiritul aţîţător şi oficial, încurajai de autorit ăţi, care organizaser ă "gărzi volante", auxiliare, voluntare ale poliţiei (cu brasarde tricolore pe bra ţul sting, de obicei cu vechi şepci de honvezi), a început "răzbunarea" asupra cartierelor marcante romane şii, ca Mănăşturul şi cartierul Iris. Grupuri de horthy şti parcur geau noaptea străzile, înarma ţi cu bite şi pietre, şi cu sălbăticie spărgeau geamurile ferestrelor caselor şi urm ăreau ce apucau, adesea femei, bărba ţi, copii, sau îi snopeau in bătăi pe cei care- i prindeau pe strad ă", Odată cu intrarea armatei horthyste în Cluj, la 11 septembrie, cri mele, maltrat ările, arest ările au continuat, de data aceasta sub oblăduirea ei. în primele zile de ocupa ţie, un mare num ăr de rom âni au fost ucişi pe str ăzi, în casele lor sau în alte păr ţi, fără nici un motiv şi întotdeauna cu aceea şi cunoscuta bestialitate . Au fost aresta ţi to ţi teologii greco- catolici de la Academia de teologie, chiar în localul episcopiei din str. Brătianu . La 11 septembrie 1940, un grup de 17 gardieni publici româ ni a fost surprins pe strad ă de o band ă de civili şi solda ţi unguri, în timp ce se întor ceau de la poli ţie, unde fuseser ă chema ţi de autorit ăţile ungare. Ei au fost înjunghia ţi cu cu ţitele şi baionetele. Au fost apoi dezbr ăca ţi de uni forme, batjocori ţi în mod sălbatic şi du şi la închisoarea tribunalului, unde, trei dintre ei au fost înjunghia ţi din nou cu cu ţitele şi arunca ţi în celule, unde au murit în chinuri groaznice . La 12 septembrie 1940, în fa ţa măcelăriei Manciu, din Calea Moţilor, ziua în amiaza mare. au fost ucişi doi rom âni. Totodat ă, gardianul V. Damian a fost împu şcat mortal, iar gardienii V. Parau şi T. Marin schingiui ţi la chestur ă. Mai mul ţi rom âni au fost maltrata ţi în pia ţa centrala : V. Mureşan, V. Costin, G. Căpu şan, A. Călătan şi fiul, V. Crişan, P. Albu, A. Căpu şan, prof. Mure şan ş.a. A fost omor ît în strad ă, cu cu ţitele, gardianul Ilisie Moldovan şi au fost maltrata ţi dr. Telea şi dr. Ştefan Hossu, fra tele episcopului Iuliu Hossu. In cursul nopţ ii de 11—12 septembrie, echipe formate din tuzhar - cosok au devastat urm ătoarele magazine rom âne şti : Cartea Româneasc ă, libr ăria Remus Cioflec, colectura Stănoiu, firma Vlad cu toate sucursalele, biroul de ziare Central, firma Pascu, banca Vatra, băcănia Odăşteanu, firma Ieronim Şerbu, firma Bratu, firma Al. Moraru, precum şi firmele din Piaţa Mihai Viteazul, Regele Ferdinand şi Calea Moţilor. Afar ă de aceasta, tot în acea parte, au fost sparte si distruse, pînă la una, toate firmele avoca ţilor şi medicilor rom âni din str ăzile principale ale ora şului. Ziua urm ătoare, 12 septembrie, au fost distruse casele rom ânilor din car - tierul Mănăştur. în toiul nop ţii au avut loc arest ări şi bătăi. Spargerile şi bătăile au continuat şi în noaptea de 12—13 septembrie. Numărul rom ânilor asasina ţi, maltrata ţi, schingiui ţi in aceste prime zile la Cluj, trece de 200. Descriind dimensiunile greu de imaginat ale atrocit ăţilor sav îrşite de terori ştii horthy şti asupra popula ţiei rom âne şti din Cluj, în aceste prime zile de dup ă ocupa ţie, un martor al evenimentelor scria în ziarul Acţiunea" din 21 septembrie 1940, urm ătoarele : "dup ă intrarea armatelor ungare de ocupa ţie, în ora şul Cluj s- au organizat numeroase bande de terorişti înarmate cu cuţite, securi, topoare, care au început să atace popula ţia rom âneasc ă şi să devasteze locuin ţele rom ânilor. Rom ânii care încercau să reziste erau omor îţi în bătăi, înjunghia ţi cu cuţite şi tăiaţi cu topoare". Aceste fărădelegi au fost facilitate şi de colonelul Beck, fost, timp de 6 ani, func ţionar la consulatul maghiar din Cluj, care, în chip preme ditat, ]a ordin superior, a întocmit fişe personale tuturor personalit ăţilor rom âne şti, informa ţiile culese fiind puse la îndem îna organiza ţiilor teroriste, iar mai apoi a autorităţ ilor horthysle care le- au folosit in to ţi cei 4 ani de ocupa ţie. In noaptea de 13/14 septembrie 1940 şi în zilele urm ătoare, valul terorii a continuat pe meleagurile jude ţului Sălaj. In aceast ă veritabil ă "noapte a sf întului Barlolomeu" de 13/14 septembrie, echipe de solda ţi horthy şti, în parte în stare de ebrietate, condu şi de locotenentul Vasvary Zoltan din Reg. 201 motorizat din Budapesta, înso ţite de forma ţiuni hor - thyste paramilitare ale aşa- zisei gărzi na ţionale (Nemzetorseg), precum şi de circa 25 de elemente şovine, horthyste din localitate au atacat pe nea şteptate popula ţia rom âneasc ă lipsit ă de ap ărare din comuna Ip, masa - crind- o. Relat înd modul în care a fost comis acest masacru, un document care reconstituie tragicul eveniment consemneaz ă că în acea noapte, p o ploaie toren ţială, comuna Ip "a fost teatrul celui mai sălbatic şi sîngeros act de violen ţă". La începutul nop ţii, dup ă cum rezult ă din document "echipe de osta şi unguri, înso ţite de iredenti şti şi membri ai Gărzii na ţionale au scos din case pe toţi rom ânii care nu fugiser ă, i- au bătut pînă la sînge şi i- au schingiuit, zdrobindu - le oasele şi smulg îndu- le unghiile, apoi, fără a ţine seama de sex şi de vîrsta, i- au împu şcat cu focuri de arm ă şi de mitralier ă. Femeile, în plus, au fost batjocorite, iar copiii spinteca ţi [...]
. Dup ă m ăcel a urmat jaful cadavrelor şi al caselor celor omori ţi. Nici biserica rom âneasc ă nu a fost cru ţată, de unde s- au furat 80 000 lei. Cada vrele au fost cărate apoi cu căru ţele, unii incă respirau, şi îngropate într - o groap ă comun ă, de 35/25 m*m, peste care s- a turnat 400 kg var si apoi pă- mint". Au căzut victime acestui odios masacru, 157 de rom âni, copii, ba- tr îni, femei şi bărba ţi nevinova ţi. In ziua de 14 septembrie 1940, în comuna Marna din acela şi jude ţ, solda ţi horthy şti au ucis 12 rom âni, dintre care dou ă femei şi un protopop, precum şi 11 slovaci. In aceea şi zi, în comuna Cosnicul de sus, horthy ştii au ridicat 60 de bărba ţi pe care i- au dus la Ip, unde i- au schingiuit, voind să- i omoare. Dintre ace ştia, cei mai mul ţi au reu şit să se salveze, iar 16 au fost împu şca ţi, fiind îngropa ţi, de asemenea, într - o groap ă comun ă. Din comuna Cerişa, au fost ridica ţi de către acelea şi bande de militari şi tero rişti horthy şti, 30 de bărba ţi dintre care 6 evrei, pe care i- au dus în "Pădurea Domneasc ă" la 20 km de comun ă, sehingiuindu - i şi apoi împu şcîndu- i, ulterior cadavrele acestora fiind jefuite. Tot din aceast ă comun ă au mai fost ucişi încă patru rom âni şi o întreag ă familie slovac ă compus ă din nou ă membri. In aceeaş i zi, în comuna Halmăjd, terori ştii au împu şcat pe primar şi trei locuitori, precum şi o familie de slovaci compus ă din şapte membri, dup ă care a urmat jefuirea cadavrelor. In ziua de 19 septembrie 1940, în comuna Camăr, solda ţii horthy şti au ridicat patru rom âni pe care i- au dus în pădurea Zăuani pun îndu- i sa- şi sape gropile, dup ă care i- au schingiuit, si apoi i- au împu şcat. In aceea şi zi, în comuna Nuşfalău, 13 rom âni, venind cit; la Bucure şti acas ă, au fost omori ţi de membri ai Gărzii na ţionale şi de militari horthy şti. Dup ă ce au fost perchezi ţiona ţi, to ţi bărba ţii au fost împu şca ţi iar cele dou ă femei, ce erau cu ei, au fost batjocorite, iar apoi ciop îr ţite, A doua zi a urinat o perchezi ţie la to ţi rom ânii din aceast ă comun ă fiind maltrata ţi şi jefui ţi. Tot aici un element fanatic horthyst, Totos Sador, a împu şcat un rom ân, pe care 1- a îngropat sub brazd ă. In localitatea Gîrceiu, preotul reformat a chemat o subunitate de mi litari tu scopul de a extermina popula ţia rom âneasc ă de aici. Numai la interven ţia contelui Wesslenyi, îngrijorat că va rămîne fără mînă de lucru pe mo şia sa, a fost evitat încă un nou masacru. Bilanţ ul asasinatelor comise în cursul lunii septembrie 1940, numai în jude ţul Sălaj, este însp ăimînt âtor : Asuajul de sus 1, Breboi 2, Biciumani 1, Camăr 4 (Teodor Pintea, tat ă a fi copii, Petre Haidu tat ă a 4 copii, Ioan Puşcaş, tat ă a 5 copii, Dumitru Babotan, tat ă a 3 copii), Carastele 12,Căpleni 1, Cerişa 11 (printre care Teodor Buoi, Vasile Piste, Gavrilă Ardeleanu, Petre Silaghi, Ilie Balot ă), Cehal 4, Cehul , Cium îrna 7, Cosniciul de jos 1, Cosniciul de sus 15 (de la 18 septembrie 1940), Dobrin 1, Halmăjd 7. Horia 1, Iancule şti 1, Ip 157, Iliuşa 1, Jaz 1, Jurtelecul Hododului 13, Lucăceni 3. Marna 17, Nuşfalău 11, Plopi ş 1, Pria 1, Stîna 2, Scărişoara nou ă 6, Şimleul Silvaniei 15, Trăznea 68, Ungura ş 8, Var 1, Vârşolţ 2, Zalău 26, Zăuani 17, printre ei fiind şi cei 13 rezervi şti rom âni care se întorceau de la concentrare şi se duceau spre vetrele lor şi care — dup ă ce au fost jefui ţi de 680 000 Iei — au fost executa ţi pe loc de către militari horthy şti pe şoseaua Mese şului, între comunele Zăuani şi Nuşfalău, în apropiere de Zalău. Aşadar, totalul celor ucişi de trupele horthyste şi forma ţiunile paramilitare fasciste în luna septembrie 1940 pe teri toriul unui singur jude ţ, Sălaj, se ridic ă la aproape 450 de persoane dintre care covîrşitoarea majoritate erau rom âni, dar si evrei şi slovaci.

[ALEXANDRU ANASTASIU]

Din numărul total al victimelor peste jum ătate au fost copii şi femei. Asemenea crime au fost comise şi în jude ţul Bihor, la Salonta şi Săntion ; în jude ţul Some ş, în localit ăţile Berta, Mălin, Stana, Căpleni, Hălmagiu ; în jude ţul Satu Mare, la Doba, Medie şul Aurit; în jude ţul Tîrnava Mică, la Agrişteu, unde t înărului rom ân Emanuil Costea, înainte de a fi omor ît, i s- au scos ochii şi limba ; în jude ţul Trei Scaune, la Breţcu, unde Nicolae Boldea a fost ucis împreun ă cu fiul lui ; la Tîrgu Mure ş, unde a fost executat studentul Al. Lupu. In aceleaş i zile cînd erau hăitui ţi, bătu ţi, batcojori ţi rom ânii din jude ţele Bihor, Sălaj, Cluj, în comuna Marele Voevod Mihai, din jude ţul Satu Mare, ia 14 septembrie 1940, preotul Toh ătan Gheorghe "a fost ridicat de jandarmi la ieşirea din biserică, dus la şcoală, pus să se descul ţe şi bătut cu patul armelor peste cap, spate şi şale. A fost apoi călcat cu bocancii peste degetele picioarelor, lovit cu diverse obiecte şi strins de git. Are doua coaste rupte şi 3 din ţi, iar pe fa ţă are o ran ă de vreo 7 cm". Tot în ziua de 14 septembrie 1940, preotul Gavril Relea, parohul bisericii "Sfinţii Arhangheli" din Cluj, "a fost bătut şi schingiuit de solda ţi şi civili unguri" . In ziua urmă toare, 15 septembrie, a fost crunt maltratat protopopul Onofrei Pompei din Cluj. Iată cum s înt descrise faptele de către un document din acea vreme : "în seara zilei de 15 septembrie, preotul proto pop Pompei Onofrei [...]
a fost atacat în casa sa de poliţişti şi solda ţi un guri, pe cînd se preg ătea să se culce. Ridicat din, casă în bătăi crunte, a fost dus în turnul şi podul catedralei simul înd că fac o perchezi ţie. In tot timpul acestei perchezi ţii, el era bătut, pălmuit peste fa ţă şi lovit cu patul armelor. Negasindu- se nimic , un locotenent ungur a luat o centură de piele şi a început să- t sugrume [...]
Tocmai cînd era să- şi piard ă cuno ştin ţa, a fost salvat de un civil care a făcut perchezi ţia în locuin ţa preotului şi nu găsise nimic. Locotenentul furios a pornit sa înjure pe preotul Onofrei şi preo ţimea rom âneasc ă, apoi i- a trecut în jurul gîtului o sîrm ă, arunc înd un cap ăt peste o grind ă şi a început să- l trag ă în sus pentru a- l spînzura. Tocmai cînd începuse sâ se sufoce, sîrma s- a rupt. Ofiţerul a renun ţat să- l mai omoare, dar bălaia a continuat. Pălmuit, îmbr încit de solda ţi şi lovit cu patul pu ştii, a fost tir ît pînă în pivni ţă, unde s- a continuat perchezi ţia, în vreme ce agresorii îl amenin ţau cu împu şcarea. Nu s- a găsit nici acum nimic . Cu revolverul la tîmpl ă a fost scos în strad ă şi lovit cu pumnii în cap. Dus cu taximetrul la poliţie, a fost eliberat şi predat preotului Dr. Varro, de la parohia romano- catolică, care a rămas ad înc indignat de sălbăticia actelor săvîrşite împotriva unui slujitor al Bisericii. La 4 octombrie preotul Onofrei a fost expulzat, ajuns în convoiul deporta ţilor în gara Lokoshaza, a fost bătut îngrozitor încă o dat ă de jandarmul care- l în soţea". La grea caznă a fost supus şi preotul Gherasim Căp îlnă, din Şimişana, jude ţul Some ş. în scrisoarea trimis ă episcopiei Cluj şi înregistrat ă la Nr. 85/1940, preotul Căp îlnă relateaz ă că în ziua de 20 septembrie se întorcea cu trenul de la Cluj spre cas ă. La Dej, s- au urcat în vagon doi plutonieri de jandarmi care, dup ă ce legitimeaz ă pe cei de fa ţă, pe el îl invit ă să- i urmeze. Intr - o sală a gării la o masa era un t înăr locotenent de jandarmi. Dup ă scurt timp acesta s- a ridicat de la mas ă şi jignindu - 1 cu vorbele a trecut la maltratarea preotului. Iată ce a urmat : "îmi aplică în fa ţa dreapt ă o lovitur ă puternic ă cu pumnul str îns — ghionturile degetelor. Puţin m- am cutremurat şi rug îndu- l l- am întrebat ce am păcătuit, domnule de m ă love şti aşa [...]
îmi aplică al doilea, atunci am simţit că m ăseaua a doua din latura dreapt ă de sus îmi cade pe limb ă şi gura mi se umple de sînge. Volens, nolens, scuip pe podiment cind îmi replică "n- ai batist ă" — şi se repede la mine. Cîte şi pe unde am primit nu ştiu; nu le- am num ărat [...]
cu buzele umflate, duble, cu vînătăi pe fa ţă, trenul scăpat, mam dus în ora ş". Apoi, preotul relateaz ă că în timp ce fusese bătut în ora ş, acas ă începuse să i se facă perchezi ţie de către un alt locotenent "înso ţit de o întreag ă companie de solda ţi. Bruscheaz ă soţia şi băieţii şi îmi promit o nou ă vizit ă [...]
Am scăpat din Dej cu via ţa căci dacă eram acas ă, poate aveam soarta fratelui Andrei Bujor, în aşa mod era înfuriat dl. Lt. [...]
Şicanele se ţin lan ţ. Aparatul de radio confiscat, ruinat apoi complet. Zah ăr, petrol pen tru pop ă valah în Ungaria nu este [...]
Dup ă bătaia luat ă au urmat intimi dările : dacă voi denun ţa pe agresori voi fi din nou maltratat. M- am îndes tulat cu ce am primit [...]
ca nu cumva să~mi mai pierd o m ăsea sau să mi se mai dubleze buzele". In ziua de 20 septembrie 1940, a fost maltratat şi apoi expulzat preotul Ioan Ciora, din Zagon jude ţul Trei Scaune. Referindu - se la cele păţite, preotul Ciora ar ăta că în ziua respectiv ă la orele 16,00 a fost invitat la comandantul militar ungar ce se găsea în comun ă, la prim ărie. în drum, l- au oprit trei civili necunoscu ţi, de na ţionalitate ungar ă. Unul dintre ace ştia 1- a oprit şi în ungure şte 1- a întrebat : "Ce ţi- am gre şit eu ? şi atunci — arat ă preotul — mi - a dat o lovitur ă cu pumnul în ochiul sting. Căut înd să m ă ap ăr cu m îna dreapt ă, în care aveam bastonul, mi - a smuls bastonul din min ă, aplicîndu- mi o lovitur ă în cap, în urma căreia mi - a ţîsnit sîngele, umpl îndu- mi fa ţa şi hainele. Am ame ţit, căz înd jos si m- am trezit cu lovituri pe întreaga parte sting ă a corpului şi piciorul sting (...] Fiind lăsat de către cei trei agresori, m- am tîrît pînă acas ă şi în urma loviturilor şi durerilor cauzate, am căzut la pat. Am cerut inter ven ţia jandarmeriei, dar a refuzat. Am cerut asisten ţă medical ă şi medicul de circumscrip ţie, german de origine, dr. Hohmann, cu mare frică a venit la locuin ţa mea, făcîndu- mi o injec ţie iar dup ă dou ă zile, a venit din nou pentru a- mi pansa rana de la cap, cu care ocazie mi - a spus că nu va mai putea veni sa m ă îngrijeasc ă întruc ît este împiedicat de autorit ăţile ungu reşti şi amenin ţat". Situaţ ii similare s- au petrecut şi în Maramure ş, unde între 2 şi 5 septembrie "bande ungure şti au jefuit şi terorizat popula ţia rom ână", inclusiv slujitorii şi credincio şii bisericii rom âne şti. Iată cum descrie eve nimentele petrecute în aceast ă parte a teritoriului, arhimandritul Gher - man Agapie : "în ziua de 2 septembrie, deja popula ţia ungureasc ă s- a dedat la jaf, intr înd în curtea palatului (episcopiei din Sighet — n.n.) luînd lucruri. In ziua de 3 septembrie o echip ă de civili vin cu steagul unguresc, îl fixeaz ă pe frontispiciul Reşedin ţei Episcopale, distrug dra pelul rom ânesc [...]
. S- au repezit în Capela Episcopală unde eram cu poliţistul Vasile Costin din Saras ău, se reped la el, îl dezarmeaz ă, îi rup epo leţi şi cocarda de la şapcă, care era cu insigna rom âneasc ă, apoi ne ameninţă cu împu şcarea chiar in biserica, cu insultele cele mai grele şi triviale la adresa a lot ceea ce este rom ânesc. Miercuri, 4 septembrie [...]

[ALEXANDRU ANASTASIU]

nişte derbedei s- au adunat la Banca Na ţională, teroriz înd pe contabil. Joi, 5 septembrie, ne- am trezit in sunetele clopotelor noastre iar palatul reşedin ţei invadat de solda ţii unguri" . Printre crimele colective monstruoase comise de armata horthystă împotriva popula ţiei rom âne şti pe teritoriul ocupat se num ără şi cea din Mure şenii de Cîmpie (jude ţul Cluj) din ziua de 23 septembrie 1940. Comuna Mure şenii de Cîmpie era aşezat ă pe teritoriul cotropit în imediata vecin ătate a liniei vremelnice a frontierei stabilit ă prin dictatul de la Viena. Pichetul de grăniceri horthy şti s- a stabilit în casa preotului Andrei Bujor, unde solda ţii s- au dedat la nenum ărate fărădelegi. In seara zilei de 19 spre 20 septembrie, la locuin ţa preotului au fost aduse cu for ţa 11 per soane din sat : copii, femei, bărba ţi de diferite vîrste, masa ţi de cei 15 solda ţi horthy şti, condu şi de sublocotenentul Csordassy Gergely, în sufra geria locuin ţei. La un semn, călăii înarma ţi au început să trag ă cu armele, să împung ă cu baionetele, măcelărind, tortur înd şi mutil înd corpurile victimelor. Toţi cei din cas ă au fost ucişi. "O linişte morm întal ă slăpinea tot satul — se arat ă într - un document. Pe la orele 10 seara, ţăranii din sat au fost trezi ţi de împu şcături care veneau din direc ţia casei preotului. Unii mai curajo şi au ieşit în curte şi, uitindu- se într - acolo, au văzut toate geamurile luminate, auzind ţipete sfâşietoare amestecate cu pocnete de arm ă. Toţi presim ţeau că la părinte se petrec lucruri îngrozitoare, însă nimeni n- a îndr ăznit să- şi părăsească casa, mai ales că s- a dat ordin în acest sens, comuna întreag ă fiind păzită de solda ţi. Toat ă comuna a fost cuprins ă de panic ă şi de groaz ă, nimeni n- a mai dormit, unii care au reu şit să se stre coare au fugit de acas ă, ascunz îndu- se in păduri. Detun ăturile de arm ă sau auzit pînă la orele 2 dup ă miezul nop ţii. Diminea ţa toat ă lumea ştia că s- a înt împlat ceva familiei preotului, deoarece în jurul casei nu se ve dea ţipenie de om, numai răgetul vitelor şi lătratul sinistru al dinilor se auzea" . După masacru, asasinii au săpat o groap ă mare în grădin ă, unde au aruncat cadavrele mutilate. Peste groap ă au făcut un foc mare, încerc înd să carbonizeze cadavrele, dar apropiindu - se zorile, au astupat groapa cu pămînt şi apoi s- au retras. Diminea ţa, în zorii zilei, solda ţii horthy şti au adus cu for ţa cîteva femei din sat, oblig îndu- le să spele camera unde fu seser ă asasinate victimele nevinovate. A treia zi dup ă săvîrşirea masacru lui, ţăranii au dezgropat cadavrele, tr ăind clipe de groaz ă, cînd au reconsti tuit cu greu, din cauza mutil ării, a focului, identitatea celor 11 cadavre : preotul Andrei Bujor, de 51 de ani ; so ţia sa Lucre ţia Bujor, născut ă Mu- resanu, de 48 de ani ; fata lor Lucia Bujor, licen ţiat ă în litere, de 24 de ani ; alt ă fat ă Mariana Bujor, student ă în anul II la Facultatea de ştiin ţe, de 22 de ani ; băiatul, Victor Bujor, elev în clasa a VIII- a, de 17 ani ; Natalia Petrea (născut ă Miron), so ţia învăţătorului Gheorghe Petrea ; mama ei, Ana Miron şi fetita ci Rodica Petrea, de 4 ani; loan Guz ău, cantor în sat, şi so ţia sa, gravid ă în luna a 9- a ; servitoarea preotului Juhasz, o ma ghiar ă, originar ă din Palatca, ucis ă pentru ca să nu rămînă nici un mar tor. "Reînhumarea — arat ă o mărturie a vremii — s- a făcut fără preot, fără glas de clopot şi fără serviciu religios. Nimeni n- a avut curajul să aprind ă o luminare, totul petrec în âu- se în cea mai mare şi mai lugubr ă tăcere". Sintetizî nd gama metodelor folosite de elementele fascisto horthyste pentru terorizarea şi maltratarea popula ţiei rom âne şti, un document a! Ministerului rom ân al afacerilor externe consemna : "Solda ţi, jandarmi şi banda înarmate de "patrio ţi" civili cutreierau satele rom âne şti devast ând locuin ţele şi schingiuind popula ţia rom âneasc ă pa şnică şi fără ap ărare. Unora li s- au zdrobit oasele cu ciomegele, alţii au fost împun şi cu baio netele, altora li s- au scos ochii, li s- au tăiat urechile, unei feti ţe de patru ani din Şuncuiu ş (jud. Bihor) i- au turnat petrol în cap şi i- au dat foc, altora leau sfărîmat din ţii, li se smulgea părul cu carne (cazul femeii Maria Dobra din Cluj), li se tăiau buzele (Suciu Tănase din Cluj), alţii au fost siliţi să bea sîngele ce le curgea din răni, dou ă fete, una de 18 ani şi alta de 14 ani din comuna Mihai Bravu (jud. Bihor) au fost schingiuite bestial fiindc ă nu au lăsat să fie violate, unora li se punea sodă caustică pe piele peste care se turna apoi ap ă caldă (cazul lui Cocoi Florea din Voiniceni, jud. Some ş). Lui Dumitru Matei din Oradea i s- au scos ochii cu baioneta (18 septembrie 1940) şi, în acela şi ora ş, fusese silit un bătr în pensionar rom ân, la 6 septembrie 1940, dup ă ce a fost maltratat, să m ănince fecalele amestecate cu ardei şi să bea urin ă [...]
. Sute. de tineri rom âni încadra ţi în organiza ţia premilitar ă Levente au fost pu şi la jug ca animalele şi siliţi să are si să grape în hohotele de rîs ale camarazilor maghiari. Nimic din ceea ce poate inventa o fantezie bolnav ă n- a fost lăsat neutilizat pentru a face imposibilă via ţa rom ânilor" ajun şi sub st ăp înirea horthyst ă. Sadismul cu care au fost maltrataţ i miile de rom âni este zguduitor descris de una din victimele terorii horthyste, care a reu şit, ca prin minune, să- şi salveze viata în ultimele ei clipe de licărire : Lazăr Nicolae, aflat concentrat ca subofi ţer la o unitate militar ă rom ână din jude ţul Ciuc, unde se găsea şi familia acestuia. Momentele tragice prin care a trecut s înt descrise astfel : "în ziua de 10 septembrie 1940 am fost prins de o band ă... de circa 20—30 indivizi, în gara Dîtrău. condu şi de Portik Dobo ş Ferenc, Portik Dobo ş Iosif. Păi Albert Puchet, şi alţii, din comuna Remetea, ju de ţul Ciuc, unde m- au bătut barbare şte, mi - au spart capul, tăiat obrazul, st. b ochiul drept, au vrut să- mi scoat ă ochii, mi - au rupt doua coaste din partea sting ă, mi - au rupt din ţii din partea sting ă, bra ţul drept fracturat. Am fost aşa de crunt bătut cu pari, pietre, cuţite şi călcat în picioare, incit am fost aproape mort. Cer înd ajutor mi s- a răspuns cu lovituri de tocuri de bocanci, scuipat în fa ţă de mul ţime, şi batjocorit în modul cel mai barbar, lăsîndu- m ă scăldat în sînge fără nici un ajutor medical, stri- gînd că toţi valahii puturo şi o să păţească ca mine. In acel timp, fiind căzut în nesim ţire, mi s- a furat suma de 20 000 lei ce aveam asupra mea (martor Tokes losif şi soţia din Tg. Mure ş), mi - au furat un ceas cu lan ţ de aur în valoare de 6 000 lei şi alte obiecte ce aveam asupra mea. Dup ă 10—12 ore am fost ridicat nu ştiu de cine şi transportat în comuna Ditrău, depus într - o camer ă mortuar ă între cadavre, crez înd că sînt mort. Cînd m- am trezit pu ţin, vaz înd unde sînt, am strigat după ajutor, pe urm ă m- au închis într - o camer ă rece, aruncat pe podele fără nici un ajutor medical. A doua zi, după mari sfor ţări, sotia a reu şit, cu socrul, a m ă scoate din miinile sălbaticilor şi am fost transportat la sanatoriu în ora şul Gheorghieni la dr- ul Nagy Endre, unde am fost operat la cap şi ochi, [,..] iar la coaste şi bra ţul drept am font legat în ghips timp de 6 săptămani. Dup ă cinci zile dup ă opera ţie, am fost ridicat de jandarmii unguri din sanatoriu, medicul le- a spus la jandarmi că dacă m ă vor scoate din sanatoriu nu răspunde de mine, rănile fiind mortale. Jandarmii au răspuns : "lasă să moar ă că nu merit ă alta valahii puturo şi". M- au dus arestat sub escort ă la Ditrău şi Remetea pentru cercet ări care au durat timp de cinci zile, fără să fiu tratat de medic sau schimbat pansamentul [...]
Dup ă terminarea cercet ărilor am fost depus la închisoarea Gheorghieni unde m- au ţinut 48 de ore fără să fiu pansat. [...]
Am stat închis neascultat şi necercetat pin ă la 30 noiembrie 1940. Pe urm ă am aflat cauza pentru care am fost arestat şi depus la închisoare, pentru că aş fi înjurat pe Horthy". De altfel asasinatele şi represaliile s- au produs cu acordul nemij locit al conduc ătorilor Ungariei horthyste. Iată una dintre dovezi : "în a doua jum ătate a lunii septembrie (1940 — n,n,). împreun ă cu Horthy a venit la Cluj primul ministru, contele Teleki Pal [...]
care a primit în audien ţă pe rom ânii mai reprezentativi, pa cei doi episcopi, pe Emil Ha- tieganu, pe dr. L. Telia, pe Vili Hossu , fratele episcopului şi alţii. La reclamarea celor înt împlate la Ip şi Trăznea, şi în toate zilele şi nop ţile din urm ă, la Cluj, Teleki Pal a răspuns : "Nincs lakodalom keseles nelkul " (Nu- i nunt ă fără înjunghieri...). De alfel, bătăile "s- au practicat pe o scar ă at ît de întins ă încit au devenit un sistem [...]
. Pe străzi, la domiciliu, în localurile autorit ăţilor, în închisori, rom ânii au fost bătu ţi individual şi în mas ă, pentru simplul motiv că erau rom âni şi, uneori, pentru că nu ştiau ungure şte [...]

[ALEXANDRU ANASTASIU]

Sate rom âne şti întregi au fost nevoite să- si ia lumea în cap de groaza bătăilor, încurajate şi nesanc ţionate de autorit ăţi. Sate întregi au dormit în cîmp, prin lanuri de porumb şi prin păduri, luni de zile, pînă la căderea zăpezii . In situaţ ia în care ocupan ţii horthy şti transformaser ă acest teritoriu rom ânesc într - o vast ă aren ă de crime si maltrat ări împotriva popula ţiei rom âne şti şi în situa ţia în care unele încerc ări ale guvernului rom ân de a st ăvili aceste atrocit ăţi, prin nenum ărate interven ţii pe lînga guvernul de la Budapesta, au eşuat, fiind nevoite să intervin ă înse şi guvernele care "arbitraser ă" la Viena — cel german şi italian — pentru a pune cap ăt acestui dezm ăţ, pentru a nu periclita pozi ţiile şi interesele mai cu seam ă ale Reichului în aceast ă zona, guvernul Antonescu a cerut, la 1 octom brie 1940, trimiterea unei comisii mixte germano - italiene pentru a constata si raporta puterilor Axei crimele şi acţiunile teroriste întreprinse de re gimul horthyst împotriva popula ţiei rom âne şti. Comisia a luat fiin ţă în a doua jum ătate a lunii octombrie 1940, fiind format ă din Altenburg, şef de sec ţie la Ministerul de externe al Reichului şi Roggeri, func ţionar su perior Ia Ministerul de externe al Italiei. Pe lingă aceasta Comisie erau ata şaţi ofi ţeri din partea statelor majore al armatei rom âne şi respectiv al armatei ungare. Ea se deplasa în diferite localit ăţi în partea nord- estic ă a Transilvaniei, pentru a studia şi înregistra faptele petrecute şi recla- mate de reprezentan ţii popula ţiei rom âne şti sau de către guvernul rom ân insu şi. Activitatea comisiei avea un caracter intermitent, ea acţ ion înd cînd de a parte, cînd de alta a vremelnicei linii de frontier ă. Comisia avea doar roiul de a constata faptele şi nu de a lua măsuri pentru curmarea lor. Rapoartele întocmite nu au putut să nu re ţină o parte din crimele, atrocit ăţile, bătăile şi caznele, excesele la care a fost supus ă popula ţia rom âneasc ă din partea regimului horthyst în teritoriul cotropit. Dup ă cum se remarca într - un raport al consulatului rom ân din Cluj, "în general vorbind, o comisie compus ă din doi oameni, av înd de cutreierat un teritoriu at ît de întins ca acela al consulatelor noastre, copleşită de num ărul cazurilor si de o administra ţie care se pricepe, ca nimeni altul, la camuflarea ade vărului, nu dovede şte să facă fa ţă în m ăsur ă complet ă grelei îndatoriri ce i- a fost impus ă". Din exemplele date în raport rezult ă că administra ţia militar ă horthyst ă a făcut tot posibilul să ascund ă şi să mistifice rea litatea în fa ţa comisiei care nu găsea acas ă pe cei căuta ţi, împu şcarea rom ânilor era pus ă pe seama unor gloan ţe "rătăcite", distrugerile de imo bile nu puteau fi anchetate din pricin ă că nu existau persoane "compe ten ţe" să facă aceasta, precum tot pe seama "incompeten ţei" era pus ă si neanchetarea crimelor şi atrocit ăţilor comise. Bătăile, schingiuirile, mal trat ările, alung ările, violen ţele erau justificate ca acte ale administra ţiilor locale horthyste, fiind considerate ca răzbun ări personale împotriva unor excese comise, chipurile, de victime, într - un trecut mai mult sau mai pu ţin îndep ărtat. Exprimî ndu- şi profunda indignare fa ţă de atrocit ăţile şi crimele comise de către horthy şti împotriva rom ânilor din teritoriul cotropit Nicolae Iorga scria la 24 septembrie 1940, în articolul Resultalul : "Ce s- a pe trecut acolo la luarea în stăpinire de armata şi administra ţia ungar ă, sub ochii ei şi fără nici o încercare de a o opri, ba chiar cu binevoitorul ei concurs, întrece orice închipuire si se poate pune alături de cele mai groaznice scene din vremea năvălirilor barbare, cină, cel pu ţin setea de a omor î nu era unit ă cu un sadism care apar ţine vremurilor noastre. Spinzură ri cu capul în jos. răstigniri, baterea cuielor în cap, presărarea cu var nestins a rănilor, acestea au fost, dup ă cîte ştiu pînă acum — şi martiriul se deslu şeşte tot mai mult — semnele civiliza ţiei poporului care sa dezonorat prin asemenea acte. Statul rom ân va face ce crede. Din partea noastr ă n- avem dec ît un sfat. A nu se clinti un fir de păr din capul unui cetăţean maghiar al Rom âniei. E cea mai teribilă pedeaps ă ce putem da chinuitorilor şi asasinilor". La începutul lunii decembrie 1940, administra ţia militar ă, dup ă ce a "pacificat" şi "liniştit", a fost înlocuit ă cu administra ţia civilă horthyst ă care a continuat atrocit ăţile, crimele, bătăile, violen ţele, împo triva popula ţiei rom âne şti de aici. Şi nu- i de mirare, dac ă ne gîn- dim — aşa cum scria intelectualul rom ân nord - transilv ănean Raoul Şorban — că "regimul amiralului Horthy a fost inaugurat şi consolidat prin teroare. Prin cea mai cumplit ă teroare pe care a cunoscut - o Europa central ă în istoria sa modern ă. Ei bine, în Ungaria lui Horthy, teroarea a devenit o instituţ ie. In administra ţie, în universit ăţi, in armat ă, în pres ă, pretutindeni, teroarea era servit ă cu frenezie, cu simţiri, cu elan, cu ten siune [...]
Cind va veni cronicarul să răscolească faptele şi să ne dea tîlcul lor, lumea va vedea şi va judeca limpede ceea ce noi ştim deja si anume că ordinea de lucruri ce domne şte în Ungaria astăzi este întoarcerea la un despotism desfr înat şi compromite tot ceea ce înseamn ă libertate, demni tate şi progres". Opinia publică din alte ţări şi îndeosebi din cele neutre au înfierat pe horthy şti pentru monstruoasele crime săvîrsite. Ziarul "Libera Stampa", unul dintre cele mai răsp îndite ziare din Elveţia în limba ita lian ă, scria : "Milioane de ţărani rom âni sînt lăsaţi în voia tuturor strivirilor nobilimii maghiare, despota statului, ridicat pentru săltarea numai şi numai a intereselor ei [...]
Marea ocaziune a venit; ţăranii, lucrătorii liberi, au redevenit robi [...]
Plîngem distrugerea lor [...]
S- au reîntors pedepsele crude pentru umilirea rebelilor (rom ânilor — n.n.), care crezuser ă în sfin ţenia muncii omene şti, s- a reîntors moartea cu f îlfîitul ei în jurul căminelor robilor ogorului. Nici un balsam pentru faptele de la Cluj şi din alte centre ale nefericitei Transilvanii. Numai durere pentru răul pe care egoismul, aviditatea şi nedreptatea omeneasc ă le- au impus fra ţilor. Durere si răbdare, în aşteptarea noii şi definitivei rena şteri". In întreaga perioad ă a ocupa ţiei horlhyste, împotriva popula ţiei ro mâne şti s- a desf ăşurat o vasta acţiune de violen ţe, crime, continu în- du- se pe scar ă tot mai larg ă, cele întreprinse în primele săpt ă- mîni de ocupa ţie. Iată numai cîteva din aceste acte întreprinse la sf îrşitul anului 1940 şi ulterior. In comuna Poeni (jud. Cluj), ţăranul Gheorghe Bane este torturat de solda ţii horthy şti în aşa mod că dup ă dou ă zile moare în chinuri groaznice. La 7 ianuarie 1941 a fost ucis Alexandru Racol ţi, din comuna Fize şul Gherlei. In ziua de 6 martie 1941, învăţătorul rom ân losjf Nistor a fost asasinat de jandarmi horthy şti în hotarul dintre comunele Curtuiu şeni şi Petre şti. La 10 martie 1941, în comuna Sucutard (jud. Some ş) au fost ucişi losif Moldovan, tata a 5 copii şi Ion Som. Toate acestea se petrec în timp ce pe teritoriu se afla comisia mixta germano - italian ă. Pentru a ascunde orice urme care să ateste fărădelegile comise de ocupanţ i, guvernul de la Budapesta a cerut prefec ţilor din acest teri toriu ca aceast ă comisie să nu între in posesia probelor materiale care să ateste atrocit ăţile comise. In acelasi scop, în prima parte a lunii mai, ministrul de interne horthyst, prin ordinul strict confiden ţial nr. 9582/1941, cerea organelor locale din teritoriul ocupat să depisteze şi să distrug ă orice Urme, documente, fotografii, filme, plăci fotografice ele, care atestau atrocit ăţile comise de ocupan ţii horthy şti în partea de nord- vest a României ori în Bacica, Suboti ţa, Ucraina subcarpatic ă etc. Intr - un studiu statistic asupra atrocităţ ilor săvîrşite de horthy şti în
perioada 30 august 1940—1 noiembrie 1941 în teritoriul de nord- vest
al Româ niei, întocmit de Secretariatul de stat al na ţionalit ăţilor se con semneaz
ă pe jude ţe omorurile, schingiuirile, bătăile, arest ările, profa nările,
devast ările colective şi individuale :

[ALEXANDRU ANASTASIU]

1. Judeţ ul Mureş
I. Omoruri - 23
II. Schingiuiri - 126
III. Bătăi - 417
IV. Arestări - 2 400
V. Profană ri - 20
VI. Devastă ri colective - 11
VII. Devastă ri individuale - 22
Total - 3 024
2. Judeţ ul Trei Scaune
I. Omoruri - 24
II. Schingiuiri - 69
III. Bătăi - 258
IV. Arestări - 381
V. Profană ri - 25
VI. Devastă ri colective - 11
VII. Devastă ri individuale - 160
Total 928
3. Judeţ ul Sălaj
I. Omoruri - 436
II. Schingiuiri - 235
III. Bătăi - 602
IV. Arestări - 978
V. Profană ri - 9
VI. Devastă ri colective - 22
VII. Devastă ri individuale - 91
Total - 2 373
4. Judeţ ul Some ş
I. Omoruri - 38
II. Schingiuiri - 34
III. Bătăi - 329
IV. Arestări - 1 223
V. Profană ri - 5
VI. Devastă ri colective - 2
VII. Devastari individuale - 17
Total - 1 648
5. Judetul Ciuc
I. Omoruri - 8
II. Schingiuiri - 24
III. Bătai - 316
IV. Arestări - 165
V. Profană ri - 11
VI. Devastă ri colective - 4
VII. Devastă ri individuale - 14
Total - 542
6. Judetul Nasaud
I. Omoruri - 3
II. Schingiuiri - 7
III. Bătăi - 54
IV. Arestări - 101
V. Profană ri - 1
VI. Devastă ri colective - 1
VII. Devastă ri individuale - 3
7. Judeţ ul Odorhei
I. Omoruri - 3
II. Schingiuiri - 15
III. Bătăi - 23
IV. Arestări - 99
V. Profană ri - 17
VI. Devastă ri colective - 4
VII. Devastă ri individuale - 18
Total - 179
9. Judeţ ul Cluj
I. Omoruri - 174
II. Schingiuiri - 216
III. Bătăi - 701
IV. Arestări - 6 369
V. Profanari - 12
VI. Devastă ri colective - 7
VII. Devastă ri individuale - 93
Total - 7 572
10. Judeţ ul Bihor
I. Omoruri - 151
II. Schingiuiri - 203
III. Bătăi - 951
IV. Arestări - 2 593
V. Profană ri - 7
VI. Devastă ri colective - 5
VII. Devastă ri individuale - 21
Total - 3 931
11. Judeţ ul Satu Mare
I. Omoruri - 23
II. Schingiuiri - 164
III. Bătăi - 451
IV. Arestări - 1 157
V. Profană ri - 14
VI. Devastă ri colective - 11
VII. Devastă ri individuale - 8
Total - 1833
I. Schingiuiri în mas ă
1. Trei Scaune : Belini (22), Poiana Sărata (14).
2. Mure : Miercurea ş Nirajului (20).
3. Sălaj : Carei (13), Cosniciul de Jos (37), Horia (22), lancule şti (25), Marca
(29), Scărişoara Nou ă (33), Zalău (11).
4. Ciuc : Bicazul Ardelean (7), Joseni (6).
5. Cluj : Cluj (113), Corpadea (17), Valea Chintăului (12), Luna de Sus (9),
Baciu (7), Huedin (25).
6. Bihor : Diosig (11), Mihai Bravul (79), Oradea (47), Oşorheiu (6).
7. Satu Mare : Micula (42), Odoreu (21).
II. Bătăi în mas ă
1. Mureş : Miercurea Nirajului (22) ; Sântana de Mure ş (29) ; Şincai (30) ;
Stânceni (32) ; Tirimia (61) ; Ungheni (45) ; Voiniceni (39) ; Tg. Mure ş (36).
2. Trei Scaune : Poiana Sărat ă (31) ; Zăbala (64).
3. Sălaj : Cărei (96), Cerişa (49), Horia (27), Iancule şti (33), Marca (83),
Marna Nou ă (12), Săcăşeni (13), Scărişoara Nou ă (38), Stârci (25), Văşad
(26), Vâlcăul de Jos (39), Zalău (59).
4. Someş : Brani ştea (115), Beclean (61), Dej (4), Flore şti (12).
5. Ciuc : Voşlăbeni (61), Gheorghieni (223).
6. Năsăud : Jad (20).
7. Cluj : Aghireş (14), Baciu (31), Bonţida (28); Cluj (273), Corpa dea (15),
Gilău (27), Flore şti (17), Huedin (32), Lacu (35), Sânmihaiul Alma- şului (21).
8. Bihor : Cheţ (15), Diosig (56), Oradea (165), Sălard (76), Mihai Bravul
(334).
9. Satu Mare : Ciocâ rlău (45), Doba (49), Giungi (25), Odoreu (70), Satu Mare
(44), Vetiş (64).
III. Darimă ri de biserici rom âne şti
1. Mureş : Panet (biserica gr. cat. rom ână).
2. Trei Scaune : Boroşneul Mare (bis. ort. rom.), Căpeni (bis. ort. rom.).
Comandau (bis. ort. rom.), Zagon.
3. Ciuc : Borsec (bis. gr. cat. rom.), Ditrău (bis. gr. cat. rom).
4. Odorheiu : Aldea (bis. gr. cat. rom.), Biborţ eni (bis. gr. cat. rom.),
Craciunel (bis. rom.), Vârghis (bis. ort. rom), Mereşti (bis. gr. cat. rom.),
Ocland (bis. gr. cat. rom.), Raco şul de Sus (bis. ort. rom).
5. Maramureş : Bistra (bis. ort. rom ână).
IV. Sate româ ne şti devastate
1. Trei Scaune : Covasna (80 case). Lunca Ozunului, Valea Mare, Ozun,
Zăbala, Zagon.
2. Sălaj : Horia, Istr ău, lancule şti, Ip, Lucaceni, Marba Noua, Scărişoara
Nou ă, Trăznea.
3. Ciuc : Tulgheş , Frumoasa, Bicazul Ardelean.
4. Cluj : Mănăştur. Baciu, Chinteni. Cojocna, Flore şti.
5. Bihor : Diosig, Iosia- Colonie, Mihai Bravul, Sălard, Salonta - Ca- lonic,
Sohodol - Lazuri.
6. Satu Mare : Gelu, Istrău, Lazuri, Lucăceni, Principele Mihai,
Colonel Paulian.
Totalul atrocităţ ilor pe jude ţe
1. luj - 7572
2. Ciuc - 542
3. Maramureş - 513
4. Mureş - 3024
5. Bihor - 3931
6. Satu Mare - 1833
7. Sălaj - 2373
8. Odorhei - 179
9. Năsăud - 170
10. Someş - 648
11. Trei Scaune - 928
Total - 32 713
Totalul atrocităţ ilor
I. Omoruri - 919
II. Schingiuiri - 1 126
III. Bătăi - 4 126
IV. Arestări - 15893
V. Profană ri - 124
VI. Devastă ri colective - 78
VII. Devastă ri individuale - 447
Total - 22 713
Atrocităţ ilor cuprinse în acest sumbru bilan ţ par ţial aveau să li se adauge altele şi altele, la fel de cumplite si în anii urm ători p înă în ziua eliber ării ultimei brazde de pămînt cotropit de horthy şti. La începutul anului 1942, la Cluj a fost sp înzurat Dumitru Tan ţău din comuna Feleac. In ora şul Sighet au fost executa ţi prin sp înzu- rare 12 rom âni din comuna Săp înta (jud. Maramure ş), iar la 19 noiem brie 1942. In comuna Aştileu (jud. Bihor), a fost ucis ţăranul Petre Blaga. Arhanghelii cruzimii concomitent cu omorurile inventau tot felul de umiliri şi torturi morale pentru a distruge sentimentul na ţional al rom ânilor. Astfel, în 26 august 1942, Sano Anica din comuna Mestea căn, jude ţul Cluj declara : "Jandarmii horthy şti au intrat în casă şi au perchezi ţionat totul, pînă în cele mai mici am ănunte. într - o lada au găsit încă dou ă piese de cîte 2 lei, vechi, de nichel, pentru care motiv m- au bătut, lovindu- m ă cu patul armei în piept, căz înd la păm înt. Continu înd per chezi ţia, au găsit într - o altă ladă patru bucăţi panglici tricolore, pe care le- am descusut imediat la intrarea ungurilor, de pe costumul na ţional al fetiţ ei mele. Imediat m- au legat cu un lan ţ de maini, m- au bătut, mi - au pus banii şi panglicile în min ă şi m- au purtat cu ele de- a lungul satului, for ţîndu- m ă să strig "Cine are bani rom âne şti sau panglici rom âne şti, va păţi la fel ca mine "". In cadrul unei acţ iuni colective de maltratare căreia i- au căzut victimă mai mul ţi rom âni din comuna Sucutard (jud. Some ş), a fost ucis ţăranul Vasil Ignea, iar la 26 noiembrie 1943 în comuna Tau ţi (Cluj), a fost schingiuit p înă la moarte ţăranul Ioan Irime ş. Locuitorul Ion Haja din comuna Monor (jud. Bistri ţa), în etate de 62 de ani, a fost arestat de jandarmii horthy şti împreun ă cu fiul său, în aprilie 1942, pentru o dis cu ţie avut ă de acesta din urm ă cu un element provocator. La postul de jandarmi au fost maltrata ţi îngrozitor. In aceea şi noapte, bătr înul, în urma chinurilor, a murit. Cadavrul a fost predat familiei în coşciug sigilat, iar în registrul de deces al comunei Monor s- a trecut diagnosticul : atac de cord. Crime s- au comis nu numai împotriva popula ţiei civili: din terito riul cotropit, ci şi împotriva grănicerilor rom âni afla ţi de straj ă la ne dreapta şi vremelnica linie hot ăr îtă la Viena. La 5 iunie 1942, căpitanul Ion Caragea, în timp ce se afla la punctul de comand ă al unui pluton hor - ţhyst pentru o convorbire oficială, a fost răpit şi ţinut închis peste un an. In octombrie 1942, horthy ştii au atacat la Vişag o patrul ă rom âneasc ă, omor înd un subofi ţer şi cîţiva solda ţi. In luna septembrie 1943, pichetul de la Tarc ău a fost atacat de horthy şti, fiind captura ţi şi maltrata ţi 8 grăniceri rom âni. Tot atunci, grupe diversioniste horthyste au trecut pe te ritoriul pichetului grăniceresc de la Palanca, ucig înd pe căpitanul Aurel Gîrlişteanu, locotenentul N. Visarion şi încă 4 solda ţi. Un alt ofi ţer a fost răpit.

[ALEXANDRU ANASTASIU]

Toate protestele rom âne şti pe ling ă comisia mixt ă germano - ita- lian ă au primit invariabilul răspuns : "din eroare" . Dintr - un raport de sinteză al comisiei mixte germano - italiene, aflat în volumul I al arhivei acestei comisii de la Hadtorteneti leveltar (Arhiva de istorie militară ) din Budapesta rezult ă că între 1 septembrie 1940 şi 8 septembrie 1944, la grani ţa vremelnic ă ungaro- rom ână s- au înt împlat 254 de incidente armate soldate cu răni ţi şi mor ţi. Documentele, informaţ iile, mărturiile vremii, au înregistrat mii de cazuri de violen ţe, maltrat ări, schingiuiri, arest ări individuale şi colec tive, cu neputin ţă de a fi în şirate pe hîrtie. Dintre cazurile cele mai grave amintim pe cel din comuna Oar (Satu Mare) unde a fost maltratat ă întreaga popula ţie a comunei în frunte cu preotul. In comuna Brani ştea (jud. Some ş) au fost crunt maltrata ţi 115 ţărani. Toţi au fost sco şi direct din biseric ă în a doua zi a Crăciunului (1940), du şi la prim ărie şi băiuţi. Comisia mixtă germano - italian ă a fost nevoit ă, în vara anului 1942, să întreprind ă un nou turneu pentru a analiza pl îngerile popula ţiei ro mâne şti. Autorit ăţile horthyste au luat numeroase măsuri pentru a intimida ori a împiedica pe rom ânii ce urmau a depune mărturii în fa ţa acestei comisii şi să informeze asupra adev ăratei st ări de lucruri. De pild ă, sosind la Cluj, comisia s- a instalat la hotelul "Central". Anchetarea martorilor a început la Cluj, în fosta locuin ţă a lui Coriolan Tătaru. Acolo trebuiau să se prezinte rom ânii din Cluj care fuseser ă maltrata ţi do către autori tăţile horthyste. In curtea acestei case îns ă, se adunaser ă vreo 200 ma ghiari, şovini şti, care căutau să- i intimideze pe rom âni, amenin ţîndu- i "sotto- voce" că de îndr ăznesc să spun ă ceva rău, îi vor îneca în Some ş. Unii au îndr ăznit să treac ă prin grupul lor mare, alţii nu — descrie un martor ocular. "Trebuia să- i pîndim la poart ă (pe rom âni — n.n.) si , de min ă, să- i readucem la vilă, despicind mul ţimea (de maghiari — n.n.). făcînău- ne drum prin amenin ţări şi înjur ături spuse în surdin ă, căci un scandal cu răsunet, eventuala violen ţă flagrant ă, ar fi vădit şi mai mult asuprirea la care erau supu şi. Deci era o chestiune de tărie a nervilor şi de ghionturile înăbu şite". Intre 9 — 11 august 1942 comisia germano - italiana s- a aflat la Sighet. Cei mai mul ţi rom âni ce aveau de depus mărturii nu au fost audiaţ i. în aceast ă situa ţie pl îngerile au fost adunate, selectate şi prezentate comisiei de un grup de elemente conduc ătoare ale popula ţiei rom âne şti maramure şene (Arthur Anderco, I. Bilţiu- Dăncu ş, Titu Benide, Petre Mihali, Ilie Chindri ş, Dezideriu Raţiu, Iuliu Epure, Grigore Bota). De altlel, dup ă cum rezult ă din Arhiva Comisiei germano - italiene, într - un singur volum (III), au fost înregistrate 535 de plangeri individuale sau colective din care Comisia a re ţinut numai 49. In nota delegatului Marelui Stat Major româ n, adresat ă la 20 sep tembrie 1942 Comisiei mixte germano - italiene din Transilvania în legătur ă cu persecu ţiile asupra rom ânilor se ar ăta : "Cu toate promisiunile delega ţilor maghiari că rom ânii ancheta ţi de Comisia Ministerială Germano- Italian ă din Transilvania de Nord, nu vor avea nimic de suferit, totu şi, dup ă plecarea acestei Comisiuni, se semnaleaz ă din toate părţile dezl ăn ţuiri de persecu ţii şi teroare în toate regiunile, asupra celor ce au fost ancheta ţi, astfel : 1. In regiunea Baia Mare jandarmii unguri au adunat pe toţi rom ânii care au fost interoga ţi de membrii Comisiei Ministeriale. Parte din aceştia au fost aresta ţi, pe motivul că au def ăimat Sta tul maghiar. Intre cei arestaţ i se găseşte şi frunta şul rom ân Brânzei din localitatea Mocira, jud. Satu Mare. 2. Refugiata Pleş Irina din Ieud (jud. Maramure ş) comunic ă că dup ă plecarea Comisiei, s- au început persecu ţiile fa ţă de cei care au fost audia ţi. Sînt urm ăriţi de aproape şi amenin ţaţi mereu. Invalidul de război Iuşcu Dumitru care era om de serviciu la prim ărie, a fost dat afar ă, fiindc ă a declarat Comisiei că se hrăne şte cu făină din coceni şi scoar ţă de copac şi că ar fi def ăimat Statul maghiar. La fel preotul Dunca loan, care s- ar fi prezentat la Comisie, este mereu urmă rit şi continuu şicanat. 3. Ţăranul Mure şanu Augustin din satul Lung (jud. Satu Mare), refugiat la 19 aug. declar ă că a fost for ţat să fug ă deoarece făcînd parte dintre cei înjuga ţi la plug de şeful leventi ştilor, dup ă plecarea Comisiei a fost chemat la postul de jandarmi, unde i s- a comunicat să nu mai aştepte instruc ţia leven ţilor că- i va fi amar şi zah ărul. 4. Boban Ioan din Satul Lung (jud. Satu Mare), a trebuit, de aseme nea, să fug ă în Rom ânia, întruc ît dup ă ancheta Comisiei Germano- italiene — unde a dat lămuriri relativ la înh ămarea celor 18 tineri rom âni la plug, — a fost chemat de mai multe ori la postul de jandarmi unde a fost bătut crunt în repetate rînduri sub învinuirea că a vorbit şi divulgat cele petrecute, în fa ţa Comisiei. 5. Ungurul Szabo Carol, şeful de grup ă al leventi ştilor din Satul Lung, jud. Satu Mare, dup ă plecarea Comisiei a prins pe leventi ştii rom âni Sfoar ă Augustin, fiul lui Sfoar ă Ioan şi l- a bătut crunt, voind chiar să- l înjunghie cu briceagul, iar pe leventistul rom ân Marieş Timoftei, fiul lui loan Timoftei, l- a bătut pînă la sînge chiar în fa ţa mamei sale (tatăl său fiind concentrat în armata ungar ă), pentru motivul că ambii au dat răspunsuri afirmative Comisiei, care a anchetat înjugarea lor la plug la 5 mai 1942 de către unguri. 6. La Cluj au fost arestaţ i studen ţii rom âni Isac Gheorghe si Ar- lean, sub pretext de spionaj. Adev ăratul motiv este însă că studentul Isac Gheorghe a fost anchetat de Comisie, căreia i- ar fi dat mai multe date relativ la răul tratament maghiar, aplicat rom ânilor. 7. In Tiha Bârgăului rom ânul Suţu Ioan, dup ă plecarea Comisiei, a fost grav bătut de jandarmii unguri fiindc ă ar fi făcut Comisiei declara ţii neconvenabile pentru maghiari. 8. Refugiatul Farcaş Dumitru de 49 ani, din Galau ţaşi (jud. Mure ş), comunic ă că rom ânii care au ieşit în fa ţa Comisiei, dup ă trecerea Comi siei prin comun ă, au fost crunt bătu ţi. Toate cele de mai sus au fost comunicate ambelor Comisiuni Ger- mano- Italiene, iar un exemplar special s- a predat d- lui lt. colonel Deh- mel pentru, a- l lua la Berlin. Intrucî t alte date precise sînt în curs de culegere, urmeaz ă a fi comunicate ulterior. Trebuie remarcat insă că amenin ţările maghiare chiar în timpul cînd ancheta a fost în curs, că : "Comisia pleacă iar voi rom ânii răm âne ţi" s- au adeverit". In toamna anului 1942, la acţ iunile şoviniste de exterminare, de umilire a popula ţiei rom âne şti se adaug ă şi alte fapte huliganice şi injurii — se arat ă într - un alt document al vremii înaintat Marelui Stat Major. 9. "La 27 octombrie 1942, studen ţii maghiari din Cluj, împreun ă cu popula ţia maghiar ă, au ieşit în strad ă manifest înd contra rom ânilor şi a statului rom ân, strig înd "Vrem sînge de Valah". Manifestan ţii s- au îndreptat spre Consulatul Rom ân din Cluj, unde au spart geamurile, dup ă care s- au dus la localul ziarului "Tribuna ", distrug înd localul, mo bilierul si atelierele. De aici s- au îndreptat spre Episcopia Greco- Catolică şi spre internatul Episcopiei, unde au spart geamurile. In timpul mani festa ţiei, s- au cîntat diferite cîntece revizioniste maghiare, precum şi imnul na ţional maghiar. Toţ i rom ânii ce se găseau înt împl ător pe străzi, au fost bătu ţi de manifestan ţi". A doua zi "studen ţii rom âni de la Universitatea din Cluj au fost eva cua ţi de la cursuri de către studen ţii maghiari, care le- au spus că : "pen tru valahi nu mai există cursuri". In noaptea de 29/30 octombrie a.c, cele de studenţ i şi premilitari maghiari au manifestat din nou pe străzile ora şului Cluj, spărgînd gea murile de la casele locuitorilor rom âni. Popula ţia rom ână din Cluj trăieşte sub teroare permanenta, din cauza atitudinii du şm ănoase a studen ţimei maghiare şi a teroriştilor din diferite asocia ţii cu caracter iredentist" . Documentele vremii confirmă intensitatea cresc înd â a măsurilor re presive, teroriste, de extermin ări: a popula ţiei rom âne şti. "Astfel, la Mogoşeşti — dup ă cum a stabilit mai t îrziu şi Comisia Hencke- Roggieri — tineri rom âni premilitari din comunele din jude ţul Sălaj au fost înjuga ţi şi pu şi să trag ă ceasuri de- a rîndul la plugul cu dou ă brazde pe mo şia contesei Teleki; la Soimeni, instructorul ungur a for ţat în mai multe rinduri leven ţii rom âni nu umble in coate şi genunchi peste ogoare şi răzoare ; La Chiejd, dup ă ce, de distrac ţie i- a silit să sape gropi în păm înt cu m îinile un domn comandant a prins patru tineri româ ni la grap ă, m înîndu- i cu biciul, pe brazd ă, ca pe vite ; La Măgura Ilvei, instructorul Gal Gabor a arat şi grăpat cu tineri rom âni, "Lucru ce nu s- a pomenit nici odat ă în lume, chiar pe timpul barbarilor" — cum scria atunci "Tribunei Ardealu lui" din Cluj, un părinte îndurerat; La Domnin, tot un comandant de leven ţi (leventeoktato), a înh ămat la plugul luat de la primarul rom ân, deşi i s- a oferit vite de jug, şaisprezece tineri rom âni, ar înd cu ei pînă li s- au umflat pieptul şi umerii, terenul de tir al comunei, "pentru a- l nivela "".