Super-ascetul inselat care facea 3000 de matanii pe zi

[Danut7]

În prealabil postat de colaps

Pe când se afla părintele Daniel Katounakiotis (+1929) în Mănăstirea Rusă, a observat că un anume călugăr trăia în asceză într-o chilie dinafara Mănăstirii juca rolul unui mare ascet. El postea aspru, purta cele mai prăpădite haine, mergea desculț chiar și iarna etc. Pe lângă alte lucruri, în timp ce rânduiala era să se facă 300 de mătănii pe zi, el făcea 3000. Din acest motiv, alți călugări se minunau de el.

Părintele Daniel, chiar dacă era mai tânăr la vremea respectivă, nu a dat nici un semn de entuziasm. Ochii săi clar-văzători au deslușit o rânduială care nu era plăcută lui Dumnezeu. El a observat că ușa chiliei monahului avea o crăpătură care permitea trecătorii să privească înăuntru și să laude ascetismul său măreț.

Dragostea sa l-a împins să-l atenționeze pe stareț, și tocmai de aceea l-a salvat pe acest frate de la înșelare. Starețul a plecat către chilia „super-ascetului”.

„Cum o duci aici, frate?”

„Cu rugăciunile tale, Părinte, bine. Eu mă lupt și îmi plâng păcatele.”

„Doar că nu vii niciodată să-mi zici gândurile tale.”

„Ce aș putea să spun, părinte? Le cunoști pe toate. Sunt un păcătos ce se luptă.”

„Cum te lupți? Spune-mi, faci mătănii?”

„Da, părinte, fac câteva.”

„Câte?”

„Cu rugăciunile tale, 3000 pe zi.”

„Cum! De ce 3000? Cine ți-a dat binecuvântarea să faci atâtea? Nu, să nu mai faci niciodată 3000. Ce vrei să întruchipezi - un „super-ascet”? De acum încolo vei face doar 50, ca să nu devii mândru.”

Cu spusele acestea, starețul a plecat. Incizia a fost făcută și buba și-a dezvăluit în curând conținutul spurcat. Căci fostul „super-ascet” s-a întors la 180 de grade. Nu putea să facă nici 50 de mătănii. În loc de haine rupte, el purta acum ce era mai scump și avea cele mai alese mâncăruri aduse la masa lui săracă. Evident, ceilalți monahi erau uluiți și au înțeles că practicile sale ascetice exagerate erau hrănite de duhul mândriei. Asta explica această schimbare surprinzătoare, căci duhul înșelării aleargă după extreme. Potrivit înțelepciunii patristice, extremele, cele inutile și cele exagerate sunt „ale demonilor”.

Asceți Contemporani ai Muntelui Athos vol. 1, de Arhimandritul Cherubim, pp. 259-60.

Tradus din http://www.johnsanidopoulos.com/2010...made-3000.html

Invidie si bigotism religios.

[adrian010155]

Invatatura inteleapta !

[gabriela8]

Cand totul se face cu ascultare se dobândeşte harul!!!