De ce nu exista excomunicari din Sfanta Biserica ?!?

[Mihnea Dragomir]

Excomunicarea (în limbaj răsăritean: oprirea de la împărtăşanie) nu se dă pentru orice fel de păcat, ci numai pentru păcate deosebit de grave, numite şi păcate teologice. Simpla înjurătură, simplul furt sau chiar simpla crimă nu sunt urmate de excomunicare, pe când insulta adusă unui preot în exerciţiul ministerului său, furtul obiectelor sacre sau avortul sunt, în mod normal, urmate de excomunicare.
În prima enumerare, autorul este un membru căzut al Bisericii, în cea de a doua se află, deocamdată, în afara Trupului Mistic al lui Cristos, în care va fi reprimit când se va căi şi îşi va face canonul.

[Patmos]

,,Cazuri de excomunicare (herem) intalnim si in Vechiul Testament (Facere XVII, 14 ,- Iesire XI, 15 ; Lev. XX, 6 ; XXVII, 28 ; Ezdra X, 8), care a cunoscut trei etape ale disciplinei penitentiale, si anume : herem, niddui si nezifa. "Herem era cea mai severa", si aceasta pedeapsa era excomunicarea propriu-zisa. Evreii au avut doua feluri de excomunicari : a) mare si b) mica. Prima, il excludea pe cel excomunicat din societate. A doua il "separa numai de o parte a acestei societati, adica de cei de la sinagoga...".

Si in Noul Testament avem numeroase cazuri de aplicare a pedepsei excomunicarii (Matei XVIII, 17 ; Ioan V, 10 ; I Cor. V, 4 ; XVI, 22 ; II Tes. III, 14 ; Rom. XVI, 17 ; Fapte XIII, 8-11).

Bazele disciplinei bisericesti au fost puse de Mantuitorul Hristos si Sfintii sai Apostoli. In spiritul acestei discipline, Biserica apostolica a explicat, ca prima pedeapsa - celor care se faceau vinovati de pacate grele (erezie, schisma etc.) - interzicerea impartasirii cu Sfanta Euharistie, "iar in urma, daca vedea ca ei nu dadeau nici un semn de cainta si penitenta, ii indeparta nu numai de la participarea la Sfintele Taine, dar in genere din ceata credinciosilor, carora le impunea sa nu mai aiba nici un fel de legatura si amestec cu ei... Actul acesta al indepartarii din adunarea credinciosilor... se numea excomunicare sau afurisire, ...".

S-a afirmat, de catre unii canonisti ortodocsi, ca excomunicarea este lipsirea "de relatia cu cei credinciosi din comunitatea Bisericii intr-o masura mai mare ori mai mica, dupa gravitatea delictului comis". O asemenea definitie este insa proprie eclesiologiei medievale romano-catolice. In comentariul sau la canonul 13 al Sinodului de la Constantinopol (861), Zonara precizeaza ca excomunicarea este oprirea cu desavarsire atat de la "Tainele dumnezeiesti", cat si "inlaturarea din Biserica"."

[ap2010]

In orasele mari este imposibil pentru un preot sa-si cunoasca toti enoriasii,nu are cum sa stie ce face sau gandeste fiecare,mai ales daca nu merge la biserica.Sau daca,sa zicem,i s-ar interzice intrarea in biserica,se poate duce foarte bine in alt cartier.

[paradosis]

În prealabil postat de Mihnea Dragomir

Excomunicarea (în limbaj răsăritean: oprirea de la împărtăşanie) nu se dă pentru orice fel de păcat, ci numai pentru păcate deosebit de grave, numite şi păcate teologice. Simpla înjurătură, simplul furt sau chiar simpla crimă nu sunt urmate de excomunicare, pe când insulta adusă unui preot în exerciţiul ministerului său, furtul obiectelor sacre sau avortul sunt, în mod normal, urmate de excomunicare.
În prima enumerare, autorul este un membru căzut al Bisericii, în cea de a doua se află, deocamdată, în afara Trupului Mistic al lui Cristos, în care va fi reprimit când se va căi şi îşi va face canonul.

"Adulterul în cincisprezece ani nu se va împărtăşi de cele sfinte; şi cei cincisprezece ani i se vor împărţi lui astfel: în patru ani adică va fi tânguindu-se; iar în cinci ascultând; în patru, prosternându-se; în doi, împreună stând fără împărtăşire." (Canonul 57 Sf. Vasile cel Mare, Canonul 87 Trulian)

"Cel ce a furat, dacă pocăindu-se singur se va acuza pe sine, un an se va opri numai de la impărtăsirea celor sfinte; Iar de se va vădi prin altul atunci în doi ani; şi se va împărţi lui timpul în prosternare şi în starea împreună, şi atunci se va învrednici de împărtăşire." (Canonul 61 Sf. Vasile cel Mare)

"De acum înainte nimenea dintre toţi, fie dintre laici, fie dintre clerici, să nu joace zaruri. Iar dacă s-ar prinde cineva făcând ceva de acest fel, dacă ar fi cleric să se caterisească, iar dacă ar fi laic să se afurisească." (Canonul 50 Trulian)

"Cel ce mărturiseşte că a făcut vrăjitorie sau fermecătorie i se va da timpul de penitenţă ca pentru ucigaş, împărţindu-se aşa cum s-a vădit pe sine în fieştecare păcat." (Canonul 61 Sf. Vasile cel Mare)

"Cel ce se dă pe sine vrăjitorilor sau unora ca aceştia acela încă se va canonişi
cu timpul de penitenţă al ucigaşilor." (Canonul 72 Sf. Vasile cel Mare)

"Călcătorul de jurământ în zece ani va fi neîmpărtăşit, doi ani tânguindu-se, trei ascultând, patru prosternându-se, într-un an stând numai împreuna, şi atunci se va învrednici de împărtăşire." (Canonul 64 Sf. Vasile cel Mare)

Si lista poate fi mult continuata...

[mihailt]

În prealabil postat de paradosis

"Adulterul în cincisprezece ani nu se va împărtăşi de cele sfinte; şi cei cincisprezece ani i se vor împărţi lui astfel: în patru ani adică va fi tânguindu-se; iar în cinci ascultând; în patru, prosternându-se; în doi, împreună stând fără împărtăşire." (Canonul 57 Sf. Vasile cel Mare, Canonul 87 Trulian)

"Cel ce a furat, dacă pocăindu-se singur se va acuza pe sine, un an se va opri numai de la impărtăsirea celor sfinte; Iar de se va vădi prin altul atunci în doi ani; şi se va împărţi lui timpul în prosternare şi în starea împreună, şi atunci se va învrednici de împărtăşire." (Canonul 61 Sf. Vasile cel Mare)

"De acum înainte nimenea dintre toţi, fie dintre laici, fie dintre clerici, să nu joace zaruri. Iar dacă s-ar prinde cineva făcând ceva de acest fel, dacă ar fi cleric să se caterisească, iar dacă ar fi laic să se afurisească." (Canonul 50 Trulian)

"Cel ce mărturiseşte că a făcut vrăjitorie sau fermecătorie i se va da timpul de penitenţă ca pentru ucigaş, împărţindu-se aşa cum s-a vădit pe sine în fieştecare păcat." (Canonul 61 Sf. Vasile cel Mare)

"Cel ce se dă pe sine vrăjitorilor sau unora ca aceştia acela încă se va canonişi
cu timpul de penitenţă al ucigaşilor." (Canonul 72 Sf. Vasile cel Mare)

"Călcătorul de jurământ în zece ani va fi neîmpărtăşit, doi ani tânguindu-se, trei ascultând, patru prosternându-se, într-un an stând numai împreuna, şi atunci se va învrednici de împărtăşire." (Canonul 64 Sf. Vasile cel Mare)

Si lista poate fi mult continuata...

In viata Sfantului Vasile cel Mare zice ca Sfantul Vasile cel Mare a impartasit pe un tanar care se lepadase in scris de Dumnezeu Iisus Hristos si isi dase sufletul diavolilor nu dupa multe zile.
http://www.sfantulvasilecelmare.info/viata.php
Acum daca cautam la Sfintele Canoane ale Sfantului Vasile cel Mare poate ne-om mai lamuri.
Ca de unde sa stiu eu cum se aplica Sfintele Canoane ale Sfantului Vasile cel Mare?
Pe cine insufla Duhul Sfant sa stie cum se aplica acela stie.

[paradosis]

În prealabil postat de mihailt

In viata Sfantului Vasile cel Mare zice ca Sfantul Vasile cel Mare a impartasit pe un tanar care se lepadase in scris de Dumnezeu Iisus Hristos si isi dase sufletul diavolilor nu dupa multe zile.
http://www.sfantulvasilecelmare.info/viata.php
Acum daca cautam la Sfintele Canoane ale Sfantului Vasile cel Mare poate ne-om mai lamuri.
Ca de unde sa stiu eu cum se aplica Sfintele Canoane ale Sfantului Vasile cel Mare?
Pe cine insufla Duhul Sfant sa stie cum se aplica acela stie.

Nu te priveste pe tine cum se aplica canoanele. Ele sint acolo ca sa intelegem grozavia pacatelor pe care le savirsim. Preotul (si de multe ori numai episcopul) le poate da cu iconomie, dupa cum dovedeste si canonul urmator:

"Vasile cel Mare, în canoanele sale al 2-lea şi al 8-lea, spune că femeile care strică cu meşteşugiri pe feţi în pântece şi cele ce dau şi iau doctorii, pentru ca să-i piardă şi ca feţii înainte de vreme că cadă afară, să fie excluse de la impărtăşanie pentru 10 ani. Noi însă hotărâm ca acestora să li se dea cel mult până la cinci ani sau şi trei ani." (33, Sf. Ioan Postitorul)

[mihailt]

În prealabil postat de paradosis

Nu te priveste pe tine cum se aplica canoanele. Ele sint acolo ca sa intelegem grozavia pacatelor pe care le savirsim. Preotul (si de multe ori numai episcopul) le poate da cu iconomie, dupa cum dovedeste si canonul urmator:

"Vasile cel Mare, în canoanele sale al 2-lea şi al 8-lea, spune că femeile care strică cu meşteşugiri pe feţi în pântece şi cele ce dau şi iau doctorii, pentru ca să-i piardă şi ca feţii înainte de vreme că cadă afară, să fie excluse de la impărtăşanie pentru 10 ani. Noi însă hotărâm ca acestora să li se dea cel mult până la cinci ani sau şi trei ani." (33, Sf. Ioan Postitorul)

Nu mai frate nu ma priveste pe mine ii priveste pe duhovnicii BOR.
Ce ai citat aci sunt canoanele Sfantului Ioan Postitorul.
Eu am vrut doar sa arat ca nu putem noi sa ne dam seama cum trebuie aplicat cuiva un Sfant Canon pentru ca Sfantul Vasile cel Mare are un Sfant Canon in care spune ca cel care s-a lepadat de Hristos numai la moarte sa se impartaseasca si totusi pe acel tanar l-a impartasit dupa putine zile.
(acel Sfant Canon e canonul 73 al Sfantului Vasile cel Mare:
http://www.canoaneortodoxe.net/pdf/4...e_cel_Mare.pdf)
Pentru ca Sfantul Vasile cel Mare zice la Sfantul Canon 74 asa:
"Dacă oricare dintre cei ce au fost în păcatele menţionate mai înainte se va face sârguitor, mărturisindu-se, în acest caz dacă acela căruia prin iubirea de oameni a Iui Dumnezeu i s-a încredinţat puterea de a lega şi a dezlega, văzând covârşirea mărturisirii celui ce a păcătuit, s-ar face mai blând întru a micşora timpul epitimiilor, nu este vrednic de osândire; fiindcă examinarea Scripturilor ne face cunoscut că cei ce cu mai mare durere se mărturisesc degrabă ajung iubirea de oameni a lui Dumnezeu."
De unde se vede ca nu este noua a aplica Sfintele Canoane ci duhovnicilor carora Duhul Sfant le insufla cum sa aplice Sfintele Canoane spre vindecarea sufleteasca a celor care vin la Sfanta Spovedanie.

[paradosis]

În prealabil postat de mihailt

Nu mai frate nu ma priveste pe mine ii priveste pe duhovnicii BOR.
Ce ai citat aci sunt canoanele Sfantului Ioan Postitorul.
Eu am vrut doar sa arat ca nu putem noi sa ne dam seama cum trebuie aplicat cuiva un Sfant Canon pentru ca Sfantul Vasile cel Mare are un Sfant Canon in care spune ca cel care s-a lepadat de Hristos numai la moarte sa se impartaseasca si totusi pe acel tanar l-a impartasit dupa putine zile.
(acel Sfant Canon e canonul 73 al Sfantului Vasile cel Mare:
http://www.canoaneortodoxe.net/pdf/4...e_cel_Mare.pdf)
Pentru ca Sfantul Vasile cel Mare zice la Sfantul Canon 74 asa:
"Dacă oricare dintre cei ce au fost în păcatele menţionate mai înainte se va face sârguitor, mărturisindu-se, în acest caz dacă acela căruia prin iubirea de oameni a Iui Dumnezeu i s-a încredinţat puterea de a lega şi a dezlega, văzând covârşirea mărturisirii celui ce a păcătuit, s-ar face mai blând întru a micşora timpul epitimiilor, nu este vrednic de osândire; fiindcă examinarea Scripturilor ne face cunoscut că cei ce cu mai mare durere se mărturisesc degrabă ajung iubirea de oameni a lui Dumnezeu."
De unde se vede ca nu este noua a aplica Sfintele Canoane ci duhovnicilor carora Duhul Sfant le insufla cum sa aplice Sfintele Canoane spre vindecarea sufleteasca a celor care vin la Sfanta Spovedanie.

Da, si am spus eu cumva altceva?