Soc la Manastirea Brancoveni ! ! ! . . .

În prealabil postat de Pr. Gheorghe

Traducerea si exegeza canoanelor asa, ca se poarta, sfaturi cu iz de judecare profunda, acuze fatise spre "decapitare" duhovniceasca, desconsiderarea "sablonistica", la modul general, a unei Biserici cu adevarat apostolica... Iata fratilor, cam asta este ceea ce vad eu, cu stiinta sufleteasca si capacitatea de intelegere ce am (din scoli si de la Duhul Sfant) in ceea ce spun acestia.

Ascultati ce va spun si eu, preotul:
Amestecati, prin rautatea din voi, lumea aceasta cu Lumea cealalta si incercati sa va asezati pe scaunul de judecata a lui Hristos, imitatii de antihristi ce sunteti. Indraznesti sa judeci si Duhul si Harul si vrei sa ti se mai spuna urmas al lui Hristos? Ia incercati sa dati o lista, voi strambilor in gandire si dornicilor de "dreptate", cu sfintii ce trebuiesc scosi din sufletul nostru pe motivul ca au stat in ascultare si rugaciune si nu au luat jalba-n bat sa mearga in lume sa urle dupa dreptate! Tulburatilor si orbi la suflet ce sunteti! Daca voi a-ti fi fiii lui Hristos, Domnul pacii, ati fi iubitori de pace! Dar unde este Hristos, cel ce s-a rugat pentru ucigasii lui, cel ce pe cruce fiind a dat iertare si celui mai mare talhar, unde este, spun, in rationamentul vostru plin doar de ura? El a iertat cu dragoste si pe talharul cel mare iar voi, inapoia mea, satano!, l-ati ucis si pe patriarhul Bisericii, judecandu-l si batjocorindu-l. Auzi la el, indrazneste sa-mi terfeleasca Biserica si crede ca il voi rabda! Cand te voi vedea macar episcop, doar atunci voi asculta ce ai de zis, pana atunci nu, chiar si canoane de-mi insirui, traduse dupa mintea ta stramba. Altfel, du-te si fa-ti biserica ta, alege-te tu patriarh si arata-ne noua ce inseamna sa faci nu doar da din gura spre sminteala. Dupa inima voastra sa fie, paganilor!

Trebuie sa luam aminte atat noi, mirenii cat si dumneavoastra, preotii, la schimbarile ce au loc. Sensul ascultarii nu trebuie pervertit. Ascultarea nu cred ca trebuie sa creeze probleme de constiinta celui care asculta indiferent daca el este calugar, mirean sau ierarh.

Daca eu stiu din carti ca cipurile sunt contraindicate pentru crestini, dar totusi preotul sau ierarhul ma povatuieste altfel, ascultarea nu mai este o virtute.

Daca eu stiu ca rugaciunile impreuna cu alte confesiuni imi sunt interzise de catre Sfintii Parinti, voi fugi departe de cei care ma vor povatui altfel, chiar daca ei ar fi mireni, preoti ori ierarhi.

Cand am citit scrierile Sfantului Lavrentie de Cernigov, m-am intrebat cum s-ar putea ca intr-o biserica sa se ajunga sa fie ,, toata adunarea satanica." Daca nu luam aminte, prorocirile sfantului Lavrentie se implinesc. Sunt o biata pacatoasa si stiu ca si dumneavoastra, preotilor, vi se impun lucruri cu care nu sunteti de acord.

Ieri am mai aflat despre un preot din Bucuresti caruia i s-a retras dreptul de a sluji doar datorita faptului ca a spus adevarul despre cipuri si despre ecumenism. I-a multumit patriarhului in loc sa se tulbure si i-a calmat pe enoriasi, dar a fost singurul preot din tara care a venit la mitingul impotriva documentelor electronice si a luat cuvantul.

Iata ca in zilele noastre ascultarea trebuie facuta cu discernamant, caci avem in vedere mantuirea, nu un blid de linte si lauda lumii, o lauda amara in spatele careia se ascunde DISPRETUL cel mai crunt pentru fiinta umana.

[ghemistris]

În prealabil postat de Pr. Gheorghe

Si pentru asta tre' sa fiu mandru sau trist? Sau daca participa nu trebuia sa-l mai pomenesc la Liturghie, ca-i ecumenist? Sau daca n-a participat, nu trebuie sa-l pomenesc, ca nu face ascultare? Sau... Grea problema!

Eee... Stii cum vine asta? Cam ca in povestea cu drobul de sare. In mod sigur insa, si pentru participare si pentru neparticipare pot exista si alte motive in afara de problema ecumenica. Iar eu, mai mic fiind, astept binecuvantare de la Inaltpreasfintia sa, ca-i mai marele meu si mi-i si drag, peste toate! Stii fratia ta, ce problema am eu cu adevarat dureroasa in Biserica zilele acestea? A dat frigul deja si biserica este de piatra si nu avem incalzire deloc! Satul este mic, oameni prea saraci, criza este un refren prea mult auzit pe la toti cei care ar putea sa mai faca ceva si astfel, perspectivele in aceasta privinta sunt sumbre. Asta este grija mea!

Si problemele celelalte, cu ecumenismul, cu "rapirea maicutelor din manastire, impreuna cu duhovnic cu tot" de catre cine stie ce duh, sunt importante, da' nu mi-e dat mie sa le rezolv. Eu pana acum nu am fost pus, decat de propriile mele pacate, in stare de incompatibilitate cu savarsirea Sfintei Liturghii! Daca va fi cumva si altfel, candva, voi vedea atunci, cu ajutorul Stapanului meu!

Domnul cu tine!

Asa este parinte.Dumnezeu a asezat pe fiecare la locul lui dupa vrednicia fiecaruia si cu responsabilitatile aferente.Sunt ierarh trebuie sa ma ingrijesc sa umblu in Adevar si sa pastoresc turma in Adevar,si dau socoteala in fata lui Dumnezeu pentru ceea ce am gresit.Sunt preot,la fel,trebuie sa ma ingrijesc sa umblu in adevar si sa slujesc credinciosilor in Adevar,pentru slujirea la care am fost chemat dau socoteala in fata lui Dumnezeu.Sunt mirean trebuie sa am grija sa umblu in Adevar,si dau socoteala in fata lui Dumnezeu pentru pacatele mele.S-a impartasit Mitropolitul cutare... cu catolicii,este pacatul lui.Sunt si eu de fata la aceasta slujba,ma impartasesc si eu cu catolicii ,este si pacatul meu.Nu sunt acolo,este doar pacatul respectivului Mitropolit.Si exemple sunt .....destule...aghiazma....cruce pe paviment.....slujbe de tot felul ...s.a.m.d.Sigur, traim vremuri grele,apostatice,cu multe tulburari.Totusi Dumnezeu ne va intreba pe fiecare in parte ce bine am facut,si nu,ce a facut cutare si cutare.Noua ,mirenilor,ne va fi mai usor la judecata decat un ierarh,preot,staret etc.;ei au responsabilitati mari,si desigur ca atunci cand ai multe de facut poti gresi.Noi,mirenii avem responsabilitati putine,tin mai multe de viata noastra si de familia noastra.Ei au mult mai multe responsabilitati.Nu fac pe avocatul nimanui,subliniez doar cum sta adevarul despre fiecare dintre noi.Atunci cand i-mi va cere preotul,s-au ierarhul un lucru ce tine de ierezie,am dreptul sa-l refuz.Eu raspund pentru atitudinea mea.Ma intreb daca parintele respectiv si maicutele au fost cumva implicate in momente de genul acesta ,de a accepta sau nu o erezie.Nu cunosc despre asta.Doamne ajuta!

[paradosis]

În prealabil postat de ghemistris

Asa este parinte.Dumnezeu a asezat pe fiecare la locul lui dupa vrednicia fiecaruia si cu responsabilitatile aferente.Sunt ierarh trebuie sa ma ingrijesc sa umblu in Adevar si sa pastoresc turma in Adevar,si dau socoteala in fata lui Dumnezeu pentru ceea ce am gresit.Sunt preot,la fel,trebuie sa ma ingrijesc sa umblu in adevar si sa slujesc credinciosilor in Adevar,pentru slujirea la care am fost chemat dau socoteala in fata lui Dumnezeu.Sunt mirean trebuie sa am grija sa umblu in Adevar,si dau socoteala in fata lui Dumnezeu pentru pacatele mele.S-a impartasit Mitropolitul cutare... cu catolicii,este pacatul lui.Sunt si eu de fata la aceasta slujba,ma impartasesc si eu cu catolicii ,este si pacatul meu.Nu sunt acolo,este doar pacatul respectivului Mitropolit.Si exemple sunt .....destule...aghiazma....cruce pe paviment.....slujbe de tot felul ...s.a.m.d.Sigur, traim vremuri grele,apostatice,cu multe tulburari.Totusi Dumnezeu ne va intreba pe fiecare in parte ce bine am facut,si nu,ce a facut cutare si cutare.Noua ,mirenilor,ne va fi mai usor la judecata decat un ierarh,preot,staret etc.;ei au responsabilitati mari,si desigur ca atunci cand ai multe de facut poti gresi.Noi,mirenii avem responsabilitati putine,tin mai multe de viata noastra si de familia noastra.Ei au mult mai multe responsabilitati.Nu fac pe avocatul nimanui,subliniez doar cum sta adevarul despre fiecare dintre noi.Atunci cand i-mi va cere preotul,s-au ierarhul un lucru ce tine de ierezie,am dreptul sa-l refuz.Eu raspund pentru atitudinea mea.Ma intreb daca parintele respectiv si maicutele au fost cumva implicate in momente de genul acesta ,de a accepta sau nu o erezie.Nu cunosc despre asta.Doamne ajuta!

Din pacate lucrurile nu pot fi transate chiar atit de simplu si am sa-ti arat de ce folosind chiar exemplul tau. Mitropolitul Cutare s-a impartasit cu catolicii din anumite convingeri, iar gestul facut a fost marturisirea sfidatoare, deplina si publica, a acelor convingeri, recunoasterea impotriva Ortodoxiei, prin hula impotriva Duhului Sfint, a validitatii euharistului romano – catholic, a prezentei Harului Mintuitor in acele “daruri”. Mitropolitul Cutare nu s-a pocait niciodata(*) pentru ereziile sale si, de aceea, dupa cum spun Sfintii Parinti ai Bisericii Ortodoxe, pacatul lui este si al tau atita timp cit participi la slujbe la care el este pomenit sau te impartasesti din “tainele” savirsite de cei care se afla in comuniune deplina cu el. (Din pacate cazul Mitropolitului Cutare este doar virful icebergului, a apostaziei care a inceput la 1924 si s-a amplificat continuu si accelerat pina in zilele noastre pentru ca intreg Sinodul este total angrenat in miscarea ecumenista anti-hristica.)

“Daca spurcam Ortodoxia si sfinta Credinta prin impartasire adultera cu ereticii n-o sa scapam de a impartasii pedeapsa care-i asteapta pe eretici in lumea care va sa vina.” (Sf. Ioan cel Milostiv, Viata Sf. Ioan cel Milostiv, Sinaxar 12 Noiembrie)

“Sa ne ferim din toate puterile noastre ca nu cumva sa primim sau sa dam impartasanie la eretici. “Nu dati cele sfinte ciinilor”, zice Domnul. “Nici nu aruncati perle inaintea porcilor” (Matei 7:6) ca sa nu devenim partasi la necinstea si osinda lor.”” (Sf. Ioan Damaschin, Marturisire de Credinta, Cartea IV, Cap. 13)

“Feriti-va de erezia care distruge sufletul, de impartasirea cu aceasta care este indepartare de la Hristos… Unii s-au scufundat cu totul in ce priveste credinta. Altii, cu toate ca nu s-au inecat in propriile ginduri, pier fara indoiala prin impartasire cu erezia.” (Sf. Teodor Studitul, P.G. 99, 1216)

“Hrisostom ii expune cu glas tare nu numai pe eretici, ci si pe cei care sint in comuniune cu ei ca vrajmasi ai lui Dumnezeu.” (Sf. Teodor Studitul)

(*) Odată făcut acest gest, în plin scandal, v-aţi consultat şi cu patriarhul Daniel, care v-a fost vicar la Timişoara şi care, prin urmare, vă cunoaşte bine orientarea?

„Nu. Am avut o reuniune restrânsă a Sinodului într-o mănăstire din Moldova în iunie cu participarea mitropoliţilor. Am dat informaţii despre cele întâmplate, dar nu s-a luat nici o decizie în ceea ce mă priveşte, problema fiind pusă pe agenda şedinţei Sfântului Sinod din iulie. Ceea ce vreau să subliniez, fără a exagera lucrurile, este că problema mea a fost pusă pe ordinea de zi alături de cea a episcopului de Oradea care a concelebrat un botez (n.n. - slujba de sfinţire a Aghiazmei mari în ziua de Bobotează) cu episcopul greco-catolic. Am vorbit despre cazul meu, dar nici unul dintre membrii Sinodului nu a luat cuvântul. Nici unul nu a intervenit. Prin ridicarea mâinii s-a decis ca gestul meu să nu fie condamnat, cu o singură excepţie: cea a mitropolitului de Cluj, Bartolomeu Anania. Nu cunoştea exact ceea ce s-a întâmplat; a prezentat versiunea unui jurnal laic. Tăcere, în aula sinodală. Atunci, patriarhul a întrebat: care este părerea voastră? Toţi au tăcut din nou. Aşa a decurs.

Odată închisă şedinţa sinodală, Administraţia Patriarhiei a difuzat un comunicat, într-adevăr, un pic prea dur, în care se regăseau cuvinte precum „tulburare" în interiorul Bisericii Ortodoxe Române, „neplăcere", „pocăinţă", „corecţie" (aici Corneanu surâde!!!). Sunt sincer: am manifestat neplăcerea mea pentru că gestul a suscitat scandal în mass-media. Totul aici. În mod evident, comunicatul Patriarhiei era îndreptat împotriva celor care aveau un ataşament binevoitor faţă de relaţiile cu catolicii. Dar, şedinţa Sfântului Sinod s-a desfăşurat fără anateme, fără acuze, fără învinuiri. Înţeleg că este vorba de un moment mai dificil pentru Patriarhia Română, întrucât, fiind supusă la critici severe din partea unor Biserici ale Ortodoxiei, cum este cazul Bisericii Ruse, Bisericii sârbe şi a alteia. Între altele, s-a simţit obligat - dacă pot să mă exprim aşa - să facă ceva pentru a înfrunta criticile. Dar, rămâne faptul că acel comunicat a fost un pic prea dur".

Preasfinţia voastră, vă simţiţi nevinovat?

„Da, în mod absolut. Acum furtuna a trecut. Cred că, pe moment, totul s-a terminat. Cel puţin aşa sper".

Dar gestul rămâne.

„A, da. Gestul rămâne. Nu mă pocăiesc. Nu am comis o crimă".

(vezi mai pe larg aici: http://www.lumeacredintei.com/sct_3/...a_pocaiesc.htm)

[ghemistris]

În prealabil postat de paradosis

Din pacate lucrurile nu pot fi transate chiar atit de simplu si am sa-ti arat de ce folosind chiar exemplul tau. Mitropolitul Cutare s-a impartasit cu catolicii din anumite convingeri, iar gestul facut a fost marturisirea sfidatoare, deplina si publica, a acelor convingeri, recunoasterea impotriva Ortodoxiei, prin hula impotriva Duhului Sfint, a validitatii euharistului romano – catholic, a prezentei Harului Mintuitor in acele “daruri”. Mitropolitul Cutare nu s-a pocait niciodata(*) pentru ereziile sale si, de aceea, dupa cum spun Sfintii Parinti ai Bisericii Ortodoxe, pacatul lui este si al tau atita timp cit participi la slujbe la care el este pomenit sau te impartasesti din “tainele” savirsite de cei care se afla in comuniune deplina cu el. (Din pacate cazul Mitropolitului Cutare este doar virful icebergului, a apostaziei care a inceput la 1924 si s-a amplificat continuu si accelerat pina in zilele noastre pentru ca intreg Sinodul este total angrenat in miscarea ecumenista anti-hristica.)

“Daca spurcam Ortodoxia si sfinta Credinta prin impartasire adultera cu ereticii n-o sa scapam de a impartasii pedeapsa care-i asteapta pe eretici in lumea care va sa vina.” (Sf. Ioan cel Milostiv, Viata Sf. Ioan cel Milostiv, Sinaxar 12 Noiembrie)

“Sa ne ferim din toate puterile noastre ca nu cumva sa primim sau sa dam impartasanie la eretici. “Nu dati cele sfinte ciinilor”, zice Domnul. “Nici nu aruncati perle inaintea porcilor” (Matei 7:6) ca sa nu devenim partasi la necinstea si osinda lor.”” (Sf. Ioan Damaschin, Marturisire de Credinta, Cartea IV, Cap. 13)

“Feriti-va de erezia care distruge sufletul, de impartasirea cu aceasta care este indepartare de la Hristos… Unii s-au scufundat cu totul in ce priveste credinta. Altii, cu toate ca nu s-au inecat in propriile ginduri, pier fara indoiala prin impartasire cu erezia.” (Sf. Teodor Studitul, P.G. 99, 1216)

“Hrisostom ii expune cu glas tare nu numai pe eretici, ci si pe cei care sint in comuniune cu ei ca vrajmasi ai lui Dumnezeu.” (Sf. Teodor Studitul)

(*) Odată făcut acest gest, în plin scandal, v-aţi consultat şi cu patriarhul Daniel, care v-a fost vicar la Timişoara şi care, prin urmare, vă cunoaşte bine orientarea?

„Nu. Am avut o reuniune restrânsă a Sinodului într-o mănăstire din Moldova în iunie cu participarea mitropoliţilor. Am dat informaţii despre cele întâmplate, dar nu s-a luat nici o decizie în ceea ce mă priveşte, problema fiind pusă pe agenda şedinţei Sfântului Sinod din iulie. Ceea ce vreau să subliniez, fără a exagera lucrurile, este că problema mea a fost pusă pe ordinea de zi alături de cea a episcopului de Oradea care a concelebrat un botez (n.n. - slujba de sfinţire a Aghiazmei mari în ziua de Bobotează) cu episcopul greco-catolic. Am vorbit despre cazul meu, dar nici unul dintre membrii Sinodului nu a luat cuvântul. Nici unul nu a intervenit. Prin ridicarea mâinii s-a decis ca gestul meu să nu fie condamnat, cu o singură excepţie: cea a mitropolitului de Cluj, Bartolomeu Anania. Nu cunoştea exact ceea ce s-a întâmplat; a prezentat versiunea unui jurnal laic. Tăcere, în aula sinodală. Atunci, patriarhul a întrebat: care este părerea voastră? Toţi au tăcut din nou. Aşa a decurs.

Odată închisă şedinţa sinodală, Administraţia Patriarhiei a difuzat un comunicat, într-adevăr, un pic prea dur, în care se regăseau cuvinte precum „tulburare" în interiorul Bisericii Ortodoxe Române, „neplăcere", „pocăinţă", „corecţie" (aici Corneanu surâde!!!). Sunt sincer: am manifestat neplăcerea mea pentru că gestul a suscitat scandal în mass-media. Totul aici. În mod evident, comunicatul Patriarhiei era îndreptat împotriva celor care aveau un ataşament binevoitor faţă de relaţiile cu catolicii. Dar, şedinţa Sfântului Sinod s-a desfăşurat fără anateme, fără acuze, fără învinuiri. Înţeleg că este vorba de un moment mai dificil pentru Patriarhia Română, întrucât, fiind supusă la critici severe din partea unor Biserici ale Ortodoxiei, cum este cazul Bisericii Ruse, Bisericii sârbe şi a alteia. Între altele, s-a simţit obligat - dacă pot să mă exprim aşa - să facă ceva pentru a înfrunta criticile. Dar, rămâne faptul că acel comunicat a fost un pic prea dur".

Preasfinţia voastră, vă simţiţi nevinovat?

„Da, în mod absolut. Acum furtuna a trecut. Cred că, pe moment, totul s-a terminat. Cel puţin aşa sper".

Dar gestul rămâne.

„A, da. Gestul rămâne. Nu mă pocăiesc. Nu am comis o crimă".

(vezi mai pe larg aici: http://www.lumeacredintei.com/sct_3/...a_pocaiesc.htm)

„A, da. Gestul rămâne. Nu mă pocăiesc. Nu am comis o crimă".

O atitudine deloc ortodoxa as spune,pocainta este un dar de la Dumnezeu ramane ca noi sa profitam de ea si sa primim iertare.Dar spune-mi,cu tine cum ramane?TU,te-ai pocait pentru fapta Mitropolitului cutare? Bine zice Pr.Gheorghe,cuvantul poate fi sabie si pentru cel care-l rosteste.

[daniil96]

În prealabil postat de paradosis

...
care este părerea voastră? Toţi au tăcut din nou. Aşa a decurs.
...

"Diavolul e politic corect" ...


nu stiu ce a fost intai ... cartea sau sinodul ... dar e exact asa in carte

În prealabil postat de ghemistris

Asa este parinte.Dumnezeu a asezat pe fiecare la locul lui dupa vrednicia fiecaruia si cu responsabilitatile aferente.Sunt ierarh trebuie sa ma ingrijesc sa umblu in Adevar si sa pastoresc turma in Adevar,si dau socoteala in fata lui Dumnezeu pentru ceea ce am gresit.Sunt preot,la fel,trebuie sa ma ingrijesc sa umblu in adevar si sa slujesc credinciosilor in Adevar,pentru slujirea la care am fost chemat dau socoteala in fata lui Dumnezeu.Sunt mirean trebuie sa am grija sa umblu in Adevar,si dau socoteala in fata lui Dumnezeu pentru pacatele mele.S-a impartasit Mitropolitul cutare... cu catolicii,este pacatul lui.Sunt si eu de fata la aceasta slujba,ma impartasesc si eu cu catolicii ,este si pacatul meu.Nu sunt acolo,este doar pacatul respectivului Mitropolit.Si exemple sunt .....destule...aghiazma....cruce pe paviment.....slujbe de tot felul ...s.a.m.d.Sigur, traim vremuri grele,apostatice,cu multe tulburari.Totusi Dumnezeu ne va intreba pe fiecare in parte ce bine am facut,si nu,ce a facut cutare si cutare.Noua ,mirenilor,ne va fi mai usor la judecata decat un ierarh,preot,staret etc.;ei au responsabilitati mari,si desigur ca atunci cand ai multe de facut poti gresi.Noi,mirenii avem responsabilitati putine,tin mai multe de viata noastra si de familia noastra.Ei au mult mai multe responsabilitati.Nu fac pe avocatul nimanui,subliniez doar cum sta adevarul despre fiecare dintre noi.Atunci cand i-mi va cere preotul,s-au ierarhul un lucru ce tine de ierezie,am dreptul sa-l refuz.Eu raspund pentru atitudinea mea.Ma intreb daca parintele respectiv si maicutele au fost cumva implicate in momente de genul acesta ,de a accepta sau nu o erezie.Nu cunosc despre asta.Doamne ajuta!

Atat pot sa spun, frate:

Cuvântul lucrează şi nu oricum, ci ca o sabie cu doua taişuri! Pe unul îl taie spre pierderea lui, iar pe altul îl taie spre răsădirea lui în viaţa veşnică! Dupa inima fiecăruia. Preotul trebuie sa vorbească, dupa Harul Duhului ce lucrează în el. Aşa să-mi ajute Dumnezeu! Cine are urechi duhovniceşti va prinde esenţa cea duhovnicească, cine are urechi trupeşti doar, va prinde doar mânia spre mai multă mânie, chiar de nu am pus deloc mânie în cuvintele mele.

Domnul cu tine!

[alirarmat]

" Deci dar, fratilor, stati neclintiti si tineti predaniile pe care le-ati invatat, fie prin cuvant, fie prin epistola noastra (ii Tesaloniceni 2,15). Sunt unii care va tulbura si voiesc sa schimbe Evanghelia lui Hristos. Dar chiar daca noi sau un inger din cer v-ar vesti alta Evanghelie decat aceea pe care v-am vestit-o, sa fie anatema! Precum v-am spus mai inainte, si acum va spun iarasi: Daca va propovaduieste cineva altceva decat ati primit, sa fie anatema!" (Galateni 1, 8-9).

[DAMIAN]

--------------------------------------------------------------------------------

Prin urmare, cauzele par sa fie ecumenismul care sapa la radacinile Ortodoxiei. Nu suntem in masura sa judecam aceasta alegere a parintelui Nichita, dar pentru noi nu constituie un model de urmat, atata timp cat marii nostri duhovnici raman in BOR si lupta impotriva ereziilor.

[DAMIAN]

Rebelii au parasit tara cu mai multe bunuri, printre care calculatoare si piese de mobilier. Reprezentantii Episcopiei Slatinei spun ca acesta e "semn ca nu se mai intorc". Cei 30 au parasit manastirea in urma cu doua saptamani, pentru a trece la cultul "stilist" promovat de un preot din Grecia. "Acest cult exista doar pentru ei. Sunt niste razvratiti care nu se afla in comuniune cu nimeni si se roaga la ca-lendar. Preotul Nichita Pascan e ca un lup rapitor. Este posibil sa mai incerce sa ia si alte persoane, pentru ca ei vor sa ia amploare", ne-a declarat purtatorul de cuvant al Episcopiei.

[codana]

În prealabil postat de alirarmat

" Deci dar, fratilor, stati neclintiti si tineti predaniile pe care le-ati invatat, fie prin cuvant, fie prin epistola noastra (ii Tesaloniceni 2,15). Sunt unii care va tulbura si voiesc sa schimbe Evanghelia lui Hristos. Dar chiar daca noi sau un inger din cer v-ar vesti alta Evanghelie decat aceea pe care v-am vestit-o, sa fie anatema! Precum v-am spus mai inainte, si acum va spun iarasi: Daca va propovaduieste cineva altceva decat ati primit, sa fie anatema!" (Galateni 1, 8-9).

raspuns cu sec ptr."soc la manastirea brancoveni!!!"si fara comentarii.