Soc la Manastirea Brancoveni ! ! ! . . .

Incet-incet, centimetru cu centimetru, se pare ca diavolul castiga teren pretios.
N-am vazut niciunde in scrierile Sfintilor Pariniti despre interzicerea cipurilor. Nimeni nu atenteaza (inca) la templul lui Dumnezeu care este omul in integralitatea lui.
Faptul ca se face multa valva si dezbinare trancanindu-se despre cipuri, care chipurile, stau in calea mantuirii, dar ne trimitem copiii sa se vaccineze anti-nush-ce despre care nu avem cu adevarat nici cel mai mic habar, este ironic si hilar. Ideea de a ne revolta impotriva acestor cipuri este - zic eu - tot o gaselnita a diavolului sa ne dezbine intre noi, pentru a ne putea mai lesne birui si tine ocupati cu alte griji decat cele cu adevarat importante. Dintre toti cei care ii vad framantati de ideea cipurilor si insista cu tot felul de intrebari ciudate si incomode unor Sfinti parinti, punandu-i in mare dificultate, n-am vazut nici unul in care sa ma incred ca este stapanit de Duh Sfant. Taraie dupa ei masinarii sofisticate si aparate de filmat, tulbura mintile acelor oameni care nu stiu decat sa se roage, scormonesc in tot si in toate, doar-doar vor sesiza o nuanta mai transanta de care sa se lege si sa distribuie la masele largi: "Ati vazut? Asa a zis Parintele Cutare! V-am spus eu...!"
Ce va ingadui Dumnezeu sa stim, vom sti cu siguranta, daca nu noi, macar cei alesi. Iar pentru Dumnezeu, asta e important. Degeaba cautam noi sa ne baricadam impotriva cipurilor, folosind zilnic telefonul, internetul, cardurile bancare, tranzactiile on-line sau cine stie ce alta adaptare a tehnicii moderne. TOATE detin cipuri pe care cu totii le folosim de multa vreme. A te apuca sa strigi la lume (chiar preot fiind) ca esti impotriva cipurilor, in timp ce folosesti un telefon, trebuie sa fii cel putin naiv sa crezi ca nimeni nu se sesizeaza!