Lupta noastra

[Florin-Ionut]

Cuvantul "lume" are doua sensuri diferite in Biblie: pe de o parte inseamna oamenii, pe care suntem datori sa-i iubim neconditionat, pe de alta parte ca raul care este amestecat cu oamenii, deci ajungem iarasi la fortele intunericului aruncate pe pamant. Cand vedem ca un om pacatuieste, trebuie sa-l privim in continuare ca si chip al Lui Dumnezeu, insa inselat de cel viclean care se ascunde subtil undeva in mintea pacatosului. Deci sa iubim in continuare omnul, dar sa ne impotrivim celui rau care incearca sa-l corupa.

I lupta cu noi insine intervine intr-adevar inclinatia spre pacat. A fost nevoie de moarte si de inviere ca samanta asta rea sa fie distrusa. Insa, in lupta care ni se pare ca ne impotrivim carnii si trupului, de fapt tot puterilor veacului acestuia le stam impotriva, cum scrie la Efeseni 6, 12. Dar este o greseala sa credem ca acestia sunt mult mai puternici ca si noi. In sensul ca, desi poate sunt, niciodata Dumnezeu nu le va permite sa ne ispiteasca peste masura, mai presus de puterea noastra de a rezista oricaror tentatii. Ei sunt lasati numai si numai sa ne sopteasca la ureche filosofia proprie de existenta, care se impotriveste celei divine, iar noi alegem. Si, mai mult, Il avem in ajutor pe Insusi Hristos, Care i-a biruit in repetate randuri si Care ne este prezent alaturi in razboiul nevazut prin Duhul Sfant.

In caz de cadere, El traieste simultan pacatul respectiv pe Cruce, il constientizeaza, simte durerea si tristetea care decurg din incalcarea vointei divine. In caz ca ne impotrivim cu succes celui rau, prin voia noastra libera, acest lucru este posibil datorita harului Domnului nostru Care ne ajuta, asa incat ramanerea in bine I se datoreaza numai Lui. Ca sa nu cumva sa cadem in cea mai subtila si grava infractiune care se numeste mandrie, parere de sine, slava desarta samd.