Haideti sa luam atitudine!

În prealabil postat de Rodica50

(...) cei sapte ani de acasa isi spun cuvantul.

N-am sa inteleg niciodata de ce insistam intr-o abordate total subiectiva, lovind in educatia unor parinti despre care nu stim nimic! Cunosc doua familii care au copii colegi de clasa cu copii mei. La fiecare dintre familii, unul dintre copii este linistit, extrem de silitor si cu mult bun simt, iar celalalt o adevarata calamitate, amenintat de multe ori cu exmatricularea si in pericol evident de a ramane repetent. Pentru acesti copii, parintii nu mai au solutii si nu mai stiu ce atitudine sa adopte, ei insisi fiind ingroziti! NU parintii neaparat sunt de vina! Sau poate indirect, cine stie ce pacate au de platit pe lumea asta.

[Rodica50]

În prealabil postat de OmuBun

N-am sa inteleg niciodata de ce insistam intr-o abordate total subiectiva, lovind in educatia unor parinti despre care nu stim nimic! Cunosc doua familii care au copii colegi de clasa cu copii mei. La fiecare dintre familii, unul dintre copii este linistit, extrem de silitor si cu mult bun simt, iar celalalt o adevarata calamitate, amenintat de multe ori cu exmatricularea si in pericol evident de a ramane repetent. Pentru acesti copii, parintii nu mai au solutii si nu mai stiu ce atitudine sa adopte, ei insisi fiind ingroziti! NU parintii neaparat sunt de vina! Sau poate indirect, cine stie ce pacate au de platit pe lumea asta.

Omule bun, ma lovesc de aceste situatii- nu generalizez.Nimeni nu poate sti ce este dincolo de usa fiecaruia. Eu spun doar ce am constatat in destui ani.Si mai spun un lucru cu toata sinceritatea- sunt atat de curati copiii! Cine-i schimba? E multa neglijenta in educatie- aspecte aparent minore genereaza consecinte nefaste. O spun cu durerea unui om care pune suflet, caruia ii pasa si face tot ce-i sta in putinta sa faca bine in segmentul randuit de cel de Sus. E multa necredinta si nepasare.Oamenii uita ca vor dainui prin copiii lor, ca vor culege ce au semanat. Eu chiar sunt deceptionata.

În prealabil postat de Rodica50

Omule bun, ma lovesc de aceste situatii- nu generalizez.Nimeni nu poate sti ce este dincolo de usa fiecaruia. Eu spun doar ce am constatat in destui ani.Si mai spun un lucru cu toata sinceritatea- sunt atat de curati copiii! Cine-i schimba? E multa neglijenta in educatie- aspecte aparent minore genereaza consecinte nefaste. O spun cu durerea unui om care pune suflet, caruia ii pasa si face tot ce-i sta in putinta sa faca bine in segmentul randuit de cel de Sus. E multa necredinta si nepasare.Oamenii uita ca vor dainui prin copiii lor, ca vor culege ce au semanat. Eu chiar sunt deceptionata.

Cine nu este deceptionat? Cine nu vede oare ce se petrece in jur? Dar la fel de sincer spun ca uneori suntem tentati sa credem ca daca un copil vorbeste urat sau nu-stiu-ce face, zicem: " Asa a vazut la ma-sa, acasa!" In timp ce, daca din familii dezorganizate, descoperim copii geniali, nu ni se pare nimic iesit din comun? Undeva, ceva nu e in regula cu pornirile noastre de a pune etichete, oricat am fi de dezamagiti. Mai bine sa spunem "Doamne, fereste-ne!", sau "Multumim, Doamne, ca nu ne-ai pedepsit cu o asa progenitura!"
Moral vorbind, fiecare gand rau adresat parintilor unui om lipsit de bun simt, se duce undeva si nu stiu cum fac, dar iar ajung la vorba lui Zaharia: nu cred ca vom pacali pe cineva acolo sus cu judecatile noastre. E adevarat ca parintii au cea mai mare putere de influenta, asupra viitorului matur, dar nu sunt nici pe departe unicii vinovati. In principiu, fiecare e inzestrat de la Mama-Natura cu mai mult sau mai putin. Si... unde nu-i, nici Dumnezeu nu cere!