romania,tara fara fara reactie

[I.Calin]

În prealabil postat de Erethorn

Dar după logica expusă de dumneavoastră mai sus, ar trebui să utilizăm numele româneşti corespunzătoare - Ioan, Noul York, Alexandru, iar nu o pronunţie stâlcită de genul furculision.
De altfel, veţi observa că în domeniul istoric, de exemplu, acest lucru se şi întâmplă. În orice lucrare serioasă de istoria Angliei îl veţi întâlni pe regele Ioan, chiar dacă în speţă este vorba despre John al nuştiucâtelea, dar în nici un caz pe regele Jon.

Corect, asta cred...
Și încă ceva, deși mă repet: Nu ar trebui considerată o greșeală de exprimare faptul că elevul român pronunță nev iork, după regulile limbii române, și nu după regulile limbii de origine ale cuvântului sau expresiei respective. Acesta ar fi primul pas spre normalitate (până când New York va deveni Noul York).

Observație: Nu cred că ar trebui să traducem numele de persoane cum fac ungurii, dar nici n-ar trebui să ne stâlcim limba în gură pronunțând după alte reguli decât cele ale propriei noastre limbi. Sau elevul român trebuie să fie "asasinat" cu o gramadă de seturi de reguli din toate limbile minorităților înconjurătoare și a civilizațiilor superioare?
Ne mai miră atunci că turiștii americani sau englezi în România nici nu se sinchisesc să învețe două-trei cuvinte în română? Doar noi suntem datori să știm engleza, nu-i așa? Cred că limba engleză trebuie să fie înscrisă în ADN-ul fiecărui pâmântean! Sau franceză / rusă, altădată! Sau ebraică, în viitor!

De ce nu limba română? Fiindcă românii sunt complexați, românii suferă de complexul de inferioritate. Și nu au ..., să iasă din afara istoriei (câteodată, mă întreb dacă Emil Cioran nu avea dreptate când spunea că suntem ... la poalele Carpaților).

P.S. Prin profesia mea, intru în contact cu o sumedenie de oameni simpli, români neaoși, care și-au făcut școlile în alte vremuri și după alte priorități / imperative în domeniul educației. Și mă bucură când îi aud povestind de nu știu ce personaje de film sau politică și pronunță jon, ane (pt. Anne), james (așa cum se scrie). Și de ce mă bucur? Fiindcă vorbesc și trăiesc limba română! Din păcate, eu fac parte dintr-o generație care se adaptează ușor la trădare și vânzare (generația revoluție și postrevoluție, adică generația devenită conștientă de sine cu Pro TV).

[Erethorn]

Nu cred că aveţi dreptate. Atâta vreme cât dorim să vorbim despre o persoană sau despre un loc care aparţine altei culturi/limbi, este de datoria noastră să respectăm numele respectiv, aşa cum se pronunţă el în limba respectivă, atâta timp cât nu-l putem traduce rezonabil în română.

În fond, atunci când vorbim despre nume, trebuie să ne amintim că este vorba despre numele de botez al respectivului, şi chiar şi numai pentru acest motiv să nu ne permitem să-l stâlcim.

Argumentaţia dumneavoastră potrivit căreia americanii nu se străduiesc să pronunţe corect numele româneşti îmi aminteşte de logica lui "dacă toţi scuipă seminţe pe stradă pot să scuip şi eu". Dimpotrivă, să ne mândrim cu faptul că avem capacitatea de a învăţa să pronunţăm nume străine şi bunul simţ de a le pronunţa aşa cum trebuie. Să dăm exemplu americanului.

În sfârşit, în ceea ce priveşte împrejurarea că circumstanţele socio-politice şi economice duc la dominaţia unui anumit model cultural sau la impunerea unei anumite limbi ca limbă de circulaţie, acesta este un simplu fapt de viaţă, absolut normal.

Ce s-ar fi întâmplat dacă autorii Noului Testament s-ar fi agăţat de limba ebraică sau aramaică ? De ce au ales să scrie Scriptura în limba de circulaţie ?

[I.Calin]

În prealabil postat de Erethorn

1.Nu cred că aveţi dreptate. Atâta vreme cât dorim să vorbim despre o persoană sau despre un loc care aparţine altei culturi/limbi, este de datoria noastră să respectăm numele respectiv, aşa cum se pronunţă el în limba respectivă, atâta timp cât nu-l putem traduce rezonabil în română.
2.În fond, atunci când vorbim despre nume, trebuie să ne amintim că este vorba despre numele de botez al respectivului, şi chiar şi numai pentru acest motiv să nu ne permitem să-l stâlcim.
3. Argumentaţia dumneavoastră potrivit căreia americanii nu se străduiesc să pronunţe corect numele româneşti îmi aminteşte de logica lui "dacă toţi scuipă seminţe pe stradă pot să scuip şi eu". Dimpotrivă, să ne mândrim cu faptul că avem capacitatea de a învăţa să pronunţăm nume străine şi bunul simţ de a le pronunţa aşa cum trebuie. Să dăm exemplu americanului.
4. În sfârşit, în ceea ce priveşte împrejurarea că circumstanţele socio-politice şi economice duc la dominaţia unui anumit model cultural sau la impunerea unei anumite limbi ca limbă de circulaţie, acesta este un simplu fapt de viaţă, absolut normal.
5. Ce s-ar fi întâmplat dacă autorii Noului Testament s-ar fi agăţat de limba ebraică sau aramaică ? De ce au ales să scrie Scriptura în limba de circulaţie ?

1. Problemă de percepție, oricum discuția noastră nu va schimba nimic, nici măcar utilizarea diacriticelor de către vreo doi-trei useri în plus.

2. În momentul în care-l pronunți în limba proprie, nu-l stâlcești, dragul meu, ni se pare unora mai intelectualizați prin școli, obișnuiți de' cu marea cultură (e vorba de mine), că s-ar stâlci. Probabil că nu mai "sună"? Într-adevăr, ce aiurea sună "Jon, ce mai faci?" și nu "Gion, hau ar iu?" (a se citi how are you)

3. Analogia dvs. este total deplasată. Doar sunteți avocat..., glumesc. Nu comparăm sau facem analogii între mere și castraveți. Au în comun doar faptul de a fi alimente. Nu comparăm sau facem analogii între pronunțarea "corectă" a unor cuvinte și a scuipa pe stradă semințe. Au în comun doar faptul că numai oamenii pronunță cuvinte (in)corect și scuipă semințe pe stradă.
Și apropos, faptul că dvs. spuneți sarmale, bucureșteanul - sărmăluțe (lui îi cam place să diminutiveze cuvintele, de fapt, și timișorenilor), cel din județul Cluj sau Sălaj spune piroște, nu înseamnă că dvs. vorbiți corect românește, iar cel din Sălaj - nu. Deci, dacă americanul spune gion, după regulile gramaticii sale, eu nu-i stâlcesc numele spunându-i jon după regulile gramaticii mele, așa cum nici ungurul nu se sesizează că ar greși când pe românul Alexandru îl face Sandor. Cu atât mai mult cu cât eu, ca român, nu-i modific numele americanului și nu-l stâlcesc, îl scriu la fel, doar citesc în limba română, pe când ungurul...spuneți-mi, ce au în comun dpv ortografic și fonetic cele două nume: Sandor si Alexandru?

Și nu cred că ar trebui să ne mândrim că putem să devenim cel de-al nu-știu-câte-lea stat al SUA. Mândriți-vă, dacă doriți, e problema dvs. Sper să îmi ajute Dumnezeu să nu prind vremurile în care românii se vor mândri cu asta. (Ehei, veșnica problemă a pâinii și libertății).

4. E adevărat. Și asta ar trebui să mulțumească un popor cu pretenții la istorie și universalitate?

5. N-ar fi fost nimic. Ceea ce trebuia să se întâmple s-ar fi întâmplat, oricum. (Asta ca să rămân tot în sfera ipoteticului și a presupusului.) Oricum, judecățile ipotetice, adică propoziții de genul „ce-ar fi fost” sau „dacă” și „parcă”, nu sunt plauzibile într-o argumentare corectă.

[iulyaan]

Imi place ca Domnul Andrei are simtul umorul si rade.Poate o face doar in gluma sau intr-un haz de necaz.Bine ar fi,cei ce gandesc in modul acesta(buzunare pline de euroi)sa ramana in tarile in care au plecat.Cred ca n-ar fi nici o drama pentru romania.Daca mergi si muncesti pentru "superba"eruropa si vi acasa,dar totusi esti si smerit parca este altceva.Sa muncesti ca un negru pe plantatie ,pentru ce?Sa-ti tragi o vila de n camere?Sa fii cel mai tare de pe strada?Sa simti ca traiesti,vorba Dommnului andrei?Nu asta inseamna patriotism.

[solentina]

Nu draga MIHA-ANCA eu de cite ori revin in tara ma sperii de ce gasesc si sincer nu imi mai recunosc tara.Nu asa trebuie sa arate o tara care mai este si 85% crestin-ortodoxa.Peste tot am intilnit oameni disperati dupa bani,lipsiti de bunele maniere si unde mai pui credinta zero.Cind am plecat din Romania ,nu am plecat ca nu aveam ce minca ,nu!dincontra am luat-o ca pe o provocare ,sa invat si altceva ,ca apoi intorcindu-ma sa pot aplica tot ce am invatat si in tara mea.Dar de unde timpul mi-a aratat altceva,tara a luat-o pe un drum gresit si pina nu se vor schimba toti romanii mentalitatile nimic bun nu se va intimpla in tara.Sper ca intr-o buna zi sa vad ceva bun si la noi,deocamdata ma scuzati de expresie e "varza" totul.Ce ma doare este ca ,copilul meu care are 12ani acum ,nu vrea sa mai auda de tara unde s-a nascut.Imi spune mereu ca pentru el a fost o tragedie sa invete in Romania,aici profesorii se ocupa foarte mult de copii care sunt motivati sa invete.Si totul se face ,fara sa dai cadouri la profesori si alticele.Nu mai vorbesc de mersul la doctor.II jignesti daca incerci sa ii dai o mica atentie.Pe cind la noi ,se uita din prima la sacosa sa vada ce i-ai adus.Noi romanii plecati afara ne-am schimbat mult si eu zic ca in bine,important este sa fim lasati de voi cei din tara sa incercam sa schimbam ceva ca altfel se duce totul in hau si e pacat .Dumnezeu a facut ca si noi cei plecati peste hotare sa avem posibilitate a sa il marturisim pe Hristos,ajutund la infiintarea de Parohii ortodoxe si tineti cont ca nu este usor in tarile unde se practica catolicismul.Asta ne ajuta foarte mult ,ca avem biserici si deci locuri unde sa ne putem ruga dupa saptamina de lucru care este foarte grea si nici nu se compara cu ce se munceste in Romania.Important fratii mei sa nu se mai judece fratii plecati peste mari si tari si dincontra sa ne unim toti in Sfinta Rugaciune ca bunul Dumnezeu sa ne aduca pacea si dragostea de care avem noi toti fratii cresin-ortodocsi.Iertati-ma .Doamne Ajuta.