Noaptea nuntii

[sophia]

În prealabil postat de Solveig

Multumesc mult pentru raspuns.
Eu as vrea sa ne impartasim in ziua aceea, chiar daca nu o sa ne intalnim trupeste 3 zile, sau cat o fi.
Oricum nu asta e cel mai important, avand in vedere ca cei care stau impreuna de ceva timp si s-au pastrat curati (sau relativ curati, sa zic asa) sunt invatati cu postirea de felul asta si nu mai conteaza 3 zile, o saptamana..
Ci nedumerirea mea era legata de aparenta contradictie intre impartasire si unirea trupeasca. De parca atunci cand doi sunt cununati si se iubesc trupeste Hristos ar disparea dintre ei.

In raspunsul Mirabelei am scris ceea ce m-a invatat pe mine preotul meu.
Nu, Hristos nu dispare cand doi oameni sunt cununati si au relatii trupesti.
Acolo unde dragoste este, este si Dumnezeu.
El se afla si la mireni si la preotii de mir casatoriti.
3 zile poate nu conteaza, daca esti invatat cu postul. Depinde insa de mai multe:
1. De varsta celor doi
2. De problemele lor biologice
3. De cat de mult timp au fost impreuna (social) pana la casatorie
etc.
La oamenii tineri este greu sa-i infranezi trupeste si de aceea eu sunt de parere ca odata ce s-au hotarat (dupa indelunga chibzuinta), sa nu amane mult timp casatoria. Sa nu se sature/plictiseasca unul de altul dinainte de a se casatori, sau sa pice in alte pacate mai grave.
De asemenea la cei care se casatoresc mai tarziu, la varsta mai inaintata si dupa indelunga asteptare si curatie, este o problema, caci nu mai este timp...varsta isi spune si ea cuvantul, iti mai doresti si copii...
La cei mai in varsta te mai bucuri putin, apoi postul vine de la sine din pacate (din motive biologice, de varsta).
Fiecare lucru este lasat sa fie facut la vremea sa. Postim la tinerete si facem copii la batranete?
Nu mai intru in detalii.

Si te rog sa ai grija:
1. Sa faci totul numai cu invoirea sotului/sotiei
2. 3 zile ori fi putin dupa unii, dar asa cum am mai spus, numara si socoteste toate zilele interzise din saptamana si din din an si nu exagera, ca sa nu regreti mai tarziu (ca nu ai facut copii, ca nu te-ai bucrat de sot, etc.).
Nu se stie ce rezerva viata, ce-ti este scris acolo sus... Traieste ceea ce-ti da Dumnezeu atunci cand iti da.

Totul sa fie facut cu moderatie. Lacrimile si suferinta de mai apoi nu se mai sterg niciodata. Asculta si de experienta altora (care nu au uitat de Dumnezeu niciodata totusi).