Întunericul este o negaţie a lui Dumnezeu

[NECTARIE]

În cuprinsul Sfintei Scripturi, lumina înseamnă ceva ce este arătat, ceea ce se vede, este simbolul lui Dumnezeu, izvorul luminii, simbolul Mântuitorului Iisus Hristos, care a venit pe pământ „lumină din lumină“. Arheologia biblică reliefează că, la majoritatea popoarele antice, lumina era simbolul vieţii. La romani spre exemplu, cu ocazia capturării unei cetăţi, viaţa prizonierilor atârna de timpul ce se scurgea până la sfârşirea lumânării aprinse de învingători. La evrei, în Sfânta Sfintelor, ardea lumina eternă ca simbol al eternităţii lui Dumnezeu. Biserica noastră a întrebuinţat, la începutul ei (Cincizecimea a fost tot un eveniment petrecut sub impactul luminii, prin limbile de foc ce s-au coborât din cer asupra apostolilor), lumina, în cadrul serviciilor divine, nu atât în scop de lumânare, cât mai ales ca simbol.