Foloase dobandite din meditarea la patimile lui Iisus

[Ana-Maria N]

‘Din aceste meditatii si din altele asemenea lor daca vrei sa dobandesti pasiune de iubire fata de Dumnezeul tau, sileste-te a urca de la cunoasterea unor astfel de patimi la o mai mare cunoastere a nemarginitei bunatati si dragoste a Domnului fata de tine, Care a binevoit a patimi atatea pentru tine. Deci, cu cat va creste aceasta cunoastere a ta, cu atat iti va creste si dragostea de Domnul. Dar pentru a simti in inima ta durere, tristete, zdrobire de inima ca ai maniat si lovit cu pacatele tale de atatea ori pe Dumnezeul tau, cu atata nemultumire covarsitoare, cugeta la nemarginita Lui bunatate si iubire dovedite tie de Stapanul tuturor. El a patimit si a fost chinuit in acest chip pentru faradelegile tale.’ (Razboiul Nevazut-Nicodim Aghioritul)

[Ana-Maria N]

‘Pentru a dobandi nadejde, cugeta ca un Domn mare si inalt a ajuns in aceasta stare a se cobora atat pentru a sterge pacatele tale, a te elibera din lanturile diavolului si de unele greseli ale tale, a-ti face indurator pe Tatal Sau vesnic si a-ti da curaj sa alergi la Dansul in orice trebuinta vei avea. Pentru a te indemana spre bucurie, treci de la patimile Lui la desavarsirea si implinirea patimilor Sale. Adica, cugeta ca, prin ele curata pacatele intregii lumi, potoleste mania Tatalui, tulbura pe stapanitorul intunericului, omoara moartea, complecteaza cu sufletele celor fericiti locul ingerilor cazuti.’ (Razboiul Nevazut-Nicodim Aghioritul)

[Ana-Maria N]

‘Pentru a ajunge sa-ti urasti pacatele, foloseste toate meditatiile ce-ti vor veni in minte in acest scop, adica, cugeta ca Domnul n-a patimit pentru altceva decat a te face sa-ti urasti pacatele si voile rele, mai ales acea vointa care te stapaneste mai mult si nu place dumnezeestii Lui mariri.
Pentru a avea un sentiment de groaza, socoteste ce lucru poate fi mai mare decat a vedea pe Facatorul tuturor, datatorul de viata, mergand spre moartea propusa de creaturile Lui, a vedea marirea prea inalta calcata, dreptatea osandita, frumusetea scuipata, lumina neapropiata stapanita de intuneric, slava necinstita, fericirea dispretuita si defaimata si devenita ticalosie.’ (Razboiul Nevazut-Nicodim Aghioritul)

[Ana-Maria N]

‘De ti se intampla a fi insultat pe neasteptate, cand te ocaraste cineva, te loveste, ori, in fine, iti face alta necinste, opreste-te o clipa, aduna-ti toate gandurile in inima, da toata atentia si toata vigilenta mintii tale a se feri de tulburare. Dar daca n-ai putut-o opri la vreme si s-a tulburat, oricum nu lasa patima sa iasa afara si sa te faca a raspunde cu ocari si insulte. Apoi sarguieste a-ti inalta mintea la Dumnezeu, gandindu-te la nemarginita lui dragoste ce are pentru tine, fiindca ti-a trimis aceasta ispita neasteptata, nu sa te piarda, ci sa te curete mai bine si sa te uneasca cu El mai repede.
Avand acestea in vedere, intoarce-te, si cearta-te zicand: O, ticalosule si mizerabile! De ce nu voiesti a imbratisa aceasta Cruce si acest necaz trimis de Insusi Tatal ceresc? Apoi, intoarce-te la Cruce, imbratiseaz-o in gandul tau cu cea mai mare bucurie posibila si zi: O, Cruce, tu ceea ce esti zidita prin Providenta lui Dumnezeu mai inainte de a fie eu! O, Cruce, ce te-ai indulcit cu dulceata dragostei Celui Rastignit, intareste-ma, pune-ma pe tine, primeste-ma cu toata taria, incat sa ma pot uni desavarsit cu Cel ce m-a mantuit murind pe tine.
Chiar de ti-a luat-o inainte patima maniei, ti s-a impotrivit si nu te-a lasat de la inceput a-ti inalta mintea la Dumnezeu, grabeste a o ridica cat mai repede posibil, pana ce nu te cuprinde tulburarea. Astfel vei fi ajutat.’ (Razboiul Nevazut-Nicodim Aghioritul)

[Ana-Maria N]

‘Iisus s-a smerit atat de mult, incat a primit a lua moarte si inca moarte pe cruce. Ia seama, mediteaza, cugeta si contempleaza la batjocoririle:
E vandut de un ucenic, iar un altul se leapada de El. E batjocorit de Pilat cu porfira, cununa de spini si este cinstit ca un imparat mincinos! E scuipat, I se acopera fata, e palmuit si lovit cu pumnii! Ca un capat de rautate, este pus a-si duce crucea si e purtat pe strazile Ierusalimului pana la locul Capatanii. E dezbracat, apoi rastignit ca un talhar cu talharii cu piroane, ca sa-L arate a fi un razvratit, raufacator si neastamparat! ( romanii nu obisnuiau a rastigni cu piroane pe oricine, ci numai pe cei mai vinovati si mai raufacatori ) E luat in ras pe cruce de un atat de mare oras ca Ierusalimul, cu peste doua milioane de locuitori! Dar necinstirile nu s-au oprit aici, ci si dupa moarte e impuns cu sulita.
De aceea rusineaza-te acum, frate, nu numai a nu te mandri, ci si a nu lasa cu nici un pret sa intre in sufletul tau, nici cel mai mic freamat de mandrie. Cugeta la marea smerenie a Dumnezeului tau si mergi dupa El.’ (Razboiul Nevazut-Nicodim Aghioritul)

[Ana-Maria N]

‘Cand va incepe a te supara vreun gand ce te indeamna la pacat, indata inalta-ti gandul la Cel Rastignit si zi din adancul sufletului: Iisuse al meu, prea dulcele meu Iisus, ajuta-mi degrab sa nu cad rob acestui vrajmas. Si, uneori, imbratisand, in gand ori in realitate, Crucea pe care-I rastignit Domnul tau, saruta-I ranile de multe ori, zicand cu dragoste: rani prea sfinte, rani prea curate, opriti-ma a va vatama.’(Razboiul Nevazut-Nicodim Aghioritul)

‘In particular, fiecare, prin pacatele noastre, Il rastignim iar pe Hristos si strigam cu fiecare din gesturile noastre nelalocul lor : Rastigneste-L! Rastigneste-L! Rastigneste-L!’( Pr. Constantin Necula )

[Ana-Maria N]

‘Treci la bucuria ce-I vei face, daca te vei sargui la aceasta virtue; sa-ti ridici nu numai cu rabdare, ci si bucurie si cu dragoste fierbinte crucea si orice necaz, pentru a urma mai bine Dumnezeului tau.
De aceea pune inaintea mintii tale defaimarile, amaraciunile, suferinta si rabdarea Lui. Rusineaza-te si plangi, caci toate durerile,necazurile si rabdarea ta, nu sunt nimic fata de acelea. Ele sunt numai umbre. Teme-te si te cutremura, cum de mai prinde loc in inima ta o mica adiere de gand, a nu voii sa patimesti pentru iubirea Domnului tau.’ (Razboiul Nevazut-Nicodim Aghioritul)

[cristiboss56]

În prealabil postat de Ana-Maria N

‘Iisus s-a smerit atat de mult, incat a primit a lua moarte si inca moarte pe cruce. Ia seama, mediteaza, cugeta si contempleaza la batjocoririle:
E vandut de un ucenic, iar un altul se leapada de El. E batjocorit de Pilat cu porfira, cununa de spini si este cinstit ca un imparat mincinos! E scuipat, I se acopera fata, e palmuit si lovit cu pumnii! Ca un capat de rautate, este pus a-si duce crucea si e purtat pe strazile Ierusalimului pana la locul Capatanii. E dezbracat, apoi rastignit ca un talhar cu talharii cu piroane, ca sa-L arate a fi un razvratit, raufacator si neastamparat! ( romanii nu obisnuiau a rastigni cu piroane pe oricine, ci numai pe cei mai vinovati si mai raufacatori ) E luat in ras pe cruce de un atat de mare oras ca Ierusalimul, cu peste doua milioane de locuitori! Dar necinstirile nu s-au oprit aici, ci si dupa moarte e impuns cu sulita.
De aceea rusineaza-te acum, frate, nu numai a nu te mandri, ci si a nu lasa cu nici un pret sa intre in sufletul tau, nici cel mai mic freamat de mandrie. Cugeta la marea smerenie a Dumnezeului tau si mergi dupa El.’ (Razboiul Nevazut-Nicodim Aghioritul)

Smerenia este cel mai greu de dobândit căci toate celelalte nefolositoare se vor risipi la omul smerit . Nici ocara venită de la aproapele, nici gândul trufaş, nici prigoana, nici lipsurile materiăle , nici durerea , nu-l va clinti în credinţa sa pe cel smerit . Cel mai bun exemplu este Apostolul Pavel, şi nu numai .