![]() |
![]() |
|
|
#1
|
||||
|
||||
![]()
Copiii mint pentru ca nu se simt iubiti.
Le este frica de pedeapsa, pe care cred ca ar primi'o in urma spunerii adevarului.
__________________
"Intru aceasta vor cunoaste toti ca sunteti ucenicii Mei, daca veti avea dragoste unii fata de altii." (Ioan 13,35)
"Va spun ca pentru orice cuvant desert, pe care-l vor rosti, oamenii vor da socoteala in ziua judecatii." (Matei 12,36) |
#2
|
||||
|
||||
![]()
Daca un copil va observa ca devine mai "descurcaret" in viata prin minciuna, nu va inceta sa renunte la ea. Nu trebuie sa ascundem faptul ca si lumea copiilor este una dura. Si nu putine sunt cazurile in care un copil ca sa fie acceptat de ceilalti, trebuie sa minta. Pe de alta parte e mai usor sa atragi atentia prin minciuna decat prin adevar, chiar daca atentia dureaza putin, pana la aflarea adevarului.
|
#3
|
|||
|
|||
![]()
Exact ca in lumea "celor mari", exista minciuni in toata puterea cuvantului , facute gratuit ori nu si minciunele "necesare" , un soi de artificii, ca sa nu deranjam, sa nu suparam, etc...Atunci copiii de ce ar fi altfel? In plus "copiaza" ades comportamentul adultilor...Important imi pare ca minciunica sa nu devina un obicei de nedespartit pentru copii...
![]() |
#4
|
|||
|
|||
![]()
Copilul poate invata minciuna, in mod nefericit, in sanul familiei. Un copil mintit va vedea in minciuna o realitatea fireasca. De asemenea, un copil care este martor al "eficientei" minciunilor celorlati copii din anturaj, va minti la randul sau.
Cel ce se foloseste de minciuna isi face din ea un fals aliat. Or unui copil ii este dificil sa inteleaga acest fapt, din moment ce o data, de doua ori, ea a reprezentat pentru el "solutia" iesirii din impas. Va mai apela la minciuna cu incredere si cu alte ocazii. Vine insa o vreme cand minciuna il tradeaza, cand aceasta nu-i mai poate ascunde neputinta, relele intentii, vinovatia etc. Trebuie sa se lepede de ea pentru "picioarele sale scurte", pentru neloialitatea ei, dar mai ales constinetizand, cu vremea, ca "increderea nu se pierde decat o singura data" (Nicolae Iorga). |
#5
|
|||
|
|||
![]()
Sa ridice mana sus cei care au copii, stau zi de zi cu ei, poate chiar chlipa de clipa pana ce acestia merg in colectiv, si pretind ca " din cauza lipsei de educatie din partea parintilor acestia sunt obraznici, sau mincinosi...sau cum vreti voi " Si aici, ma refer in special la copii micuti.
M-am saturat de ineptiile de genul acesta, toata lumea arata cu degetul spre parinti, mai ales cei care habar nu au " cu ce se mananca cresterea unui copil ", ca sa nu mai vorbim de conceperea acestora ( vizeaza femeile ). Pur si simplu, am ajuns sa ma cert cu femeile, asazisele prietene sau cunostinte, care au depasit varsta de 30 de ani, care habar nu au ce-nseamna copii fiindca nu vor sa-si rupa....nascandu-i, care nu vor sa se ingrase la sarcina, ori sa spele scutece murdare sau sa se trezeasca noaptea, care nu se marita caci " au tabieturi " si nu au chef sa " slugareasca barbatul ", care le apuca mizeria de nas in jurul lor de cata lene le curge pe ochii fardati strident, dar care arata cu degetul spre mamele ce " nu stiu sa-si educe copii " . Copilul meu a inceput sa minta, asa subtil, usor si cu inteles . El spune ca " glumeste ", iar eu ii atrag atentia ca nu este frumos, ca poate afecta relatia cu cei din jur fiindca risca sa nu mai fie crezut cand spune adevarul, incerc sa-i explic dupa putinta mea despre acest fenomen. Nu stiu de unde a invatat sa strecoare cate o minciuna, nici nu stiu sigur in ce mod percepe acesta minciuna, nu a vazut in casa la mine minciuna, ea nu-si are rostul, este infima...cu toate acestea, copilul meu experimenteaza fenomenul uneori . Probabil capteaza mici trasaturi de comportament din mediul colectiv, probabil din instinct apeleaza si la acest tertip considerandu-l folositor, probabil pentru el chiar reprezinta o gluma, proasta, bine-nteles ( ii atrag atentia ca nu este gluma, sau ca nu este deloc o gluma buna), nu stiu, dar un lucru este clar, uneori, unele lucruri chiar nu tin de educatie. Am observat ca inca nu asociaza minciuna cu teama, mai degraba o foloseste fara sens si fara acoperire . Copii au si propria lor personalitate, se manifesta si in functie de anumiti factori sociali, genetici, chiar si alimentari , dar si de educatie, insa, nu doar de educatie.
__________________
" Nu suntem prizonierii propriului destin, suntem prizonierii propriei minti " Last edited by ory; 17.02.2011 at 17:49:49. |
#6
|
|||
|
|||
![]()
Minciuna nu depinde de cresterea copiilor.Orice om in viata a mintit macar odata.Majoritatea copiilor obraznici,rasfatati,cu probleme,cu vicii nu au parintii la fel,ci doar ei au ales calea asta.
Si pe mine ma enerveaza faptul ca toata vina se duce la parinti.Cunosc multi copii/adolescenti care au luat-o pe cai gresite din pacate iar parintii lor sunt oameni culti,obisnuiti ,care i-au crescut bine dar copilul nu a ales aceasta cale. Si in legatura cu minciuna,este minciuna nevinovata sau minciuna grava.Minciuna nevinovata nu provoaca niciun fel daune,de aspecte negative iar cea grava provoaca.Cea nevinovata nu se pedepseste nici moral nici legal cea grava se pedepseste macar moral daca nu si legal. |
![]() |
Thread Tools | |
Moduri de afișare | |
|
![]() |
||||
Subiect | Subiect început de | Forum | Răspunsuri | Ultimele Postari |
Copiii,un dar de la Dumnezeu | RalucaMC | Nunta | 32 | 21.05.2013 23:50:45 |
Copiii din spitale | Adriana Cluj | Umanitare | 0 | 11.04.2012 08:30:57 |
Copiii dementei | Dia20_diana | Generalitati | 0 | 11.02.2008 02:00:57 |
copiii bolnavi | urzicuta | Generalitati | 16 | 12.09.2007 08:02:35 |
COPIII | silvimiha | Generalitati | 4 | 23.04.2007 17:23:51 |
|