Grade, tipuri si semne ale influentei demonice

[Mihnea Dragomir]

În prealabil postat de Melissa

Acestia seamana foarte mult cu psihopatii.

Da, seamănă dar se şi deosebesc. Psihopatul nu are un istoric de pseudo-psihotic, ci a fost psihopat de la început. Pe urmă, rareori psihopaţii sunt persoane plăcute: le lipseşte supleţea. Lumea fuge de psihopaţi. Cel aflat în posesie perfectă este seducător, uneori dovedind un adevărat magnetism. În sfârşit, dintre cele 9 (sau 10) feluri de psihopaţi, doar antisocialii suferă de o completă lipsă de simţ moral, pe când toţi posedaţii sunt astfel. La drept vorbind, aici ne apare o subtilă diferenţă. Lipsa de simţ moral a antisocialului nu este ca aparenta lipsă de simţ moral a posedatului: antisocialul nu are simţ moral pentru că nu îşi pune problema. Moralitatea ? E o limbă străină pentru el. A fura este precum a mânca. Antisocialul este un malformat sufleteşte. El suferă de o lipsă a ceva, a unei facultăţi a sufletului. O agenezie. Dimpotrivă, cel aflat în stadiu de posesie perfectă are simţ antimoral, dacă se poate spune astfel. A fura nu este precum a mânca, ci precum a gusta o delicatesă mult dorită, savurată şi pregătită. Posedatul este un denaturat sufleteşte. El nu suferă de o lipsă a unei facultăţi, ci o are, cu semn schimbat. Schimonosită. Întoarsă, ciorăpeşte, exact pe dos.