Beneficiile harului milei

[MariS_]

În prealabil postat de Melissa

Foarte corect Andrei! Cand deja cautam argumente si motivatii CA SA NE FIE MILA, deja dam in INTERES! Si actiunea nu mai pleaca din INIMA ci din RATIUNE! Deci vrem sa NE FIE MILA, pentru ca obtinem BENEFICII.Ceea ce mi se pare extrem de FALS! Cand facem BINELE, il facem DEZINTERESAT!
Iar cand simti MILA, e mai presus de tine sentimentul.Pur si simplu tasneste din inima ta!

Da, subscriu. Mila nu trebuie sa plece din Ratiune, ca atunci e calcul sau interes, nu mila, ci ea trebuie sa vina din Inima. Iar Binele trebuie facut dezinteresat, asa e.
Aici poate fi inserat un mic comentariu. Multi gandesc asa: "Eu fac binele dezinteresat, adica nu pretind ca acela sa-mi intoarca binele, dar totusi ma gandesc la recompense din partea lui Dumnezeu." Adica un soi de recompense tot vrea el. Un soi de calcul sau interes tot e. Eu fac binele, nu astept de la el nimic, ce sa mai astept cand el nu are nici pentru el, dar, in schimb, are Dumnezeu si ma va recompensa Dumnezeu. Nu, eu zic ca un astfel de calcul nu e bun. Altfel toti vom face binele asteptand recompense sau sperand la ele. Or binele trebuie sa vina din Iubire.
Har, smerenie si jertfa de sine.

[George.m]

În prealabil postat de MariS_

Multi gandesc asa: "Eu fac binele dezinteresat, adica nu pretind ca acela sa-mi intoarca binele, dar totusi ma gandesc la recompense din partea lui Dumnezeu." Adica un soi de recompense tot vrea el. Un soi de calcul sau interes tot e. Eu fac binele, nu astept de la el nimic, ce sa mai astept cand el nu are nici pentru el, dar, in schimb, are Dumnezeu si ma va recompensa Dumnezeu. Nu, eu zic ca un astfel de calcul nu e bun. Altfel toti vom face binele asteptand recompense sau sperand la ele. Or binele trebuie sa vina din Iubire.
Har, smerenie si jertfa de sine.

Totusi, pentru inceput, socotesc ca e bun si un astfel de calcul. Daca nu ma insel, am intalnit si in predicile Sfantului Ioan Gura de Aur aceasta idee. Omul, facand binele pentru a obtine "recompense" din partea lui Dumnezeu, va ajunge in cele din urma sa-l savarseasca intr-un mod dezinteresat.

În prealabil postat de George.m

Totusi, pentru inceput, socotesc ca e bun si un astfel de calcul. Daca nu ma insel, am intalnit si in predicile Sfantului Ioan Gura de Aur aceasta idee. Omul, facand binele pentru a obtine "recompense" din partea lui Dumnezeu, va ajunge in cele din urma sa-l savarseasca intr-un mod dezinteresat.

Sunt multi oameni care fac binele si de FRICA de Dumnezeu.
Hmm...foarte interesant.Deci exista 3 categorii :

1. cei care fac binele din INTERES ( vaneaza recompense lumesti sau de la Dumnezeu);
2. cei care fac binele de FRICA (ca sa nu-i pedepseasca Dumnezeu ca fac rau sau ca nu fac bine atunci cand pot sa-l faca);
3. cei care fac binele DEZINTERESAT!

Parerea mea este ca cei care se incadreaza la punctul 3, sunt cei adevarati!

[calator prin ploaie]

Iubirea este un sentiment crestin....mila nu prea.....

În prealabil postat de calator prin ploaie

Iubirea este un sentiment crestin....mila nu prea.....

Mila reprezinta compasiunea.Compatimirea fata de suferintele si nenorocirile cuiva.Ce crezi ca-i "nu prea" crestin aici?:-)

[florin.oltean75]

În prealabil postat de calator prin ploaie

Iubirea este un sentiment crestin....mila nu prea.....

E firesc sa ne punem intrebarea, de ce sa cultivam mila?
Pentru cine?

Se spune ca toate fiintele de pe pamant sufera.
Multi privesc aceasta afirmatie cu indoiala innascuta a firii trupesti.

Animalele sunt ignorante prin natura.

Si omul este ignorant prin natura
dar ignoranta lui cu privire la natura sa proprie
este ingrosata si mai mult pe cale conceptuala.

Toate fiintele sufera. ( in afara celor mantuite)

Acesta este un adevar nobil.

Este nobil pentru ca poate fi perceput, validat,
doar cand suntem innobilati de puterea vazatoare a harului.

Toate fiintele de la oameni la insecte
se afla in teribila inchisoare a ignorantei sau 'Apucarii Sinelui',

Acest instinct este sursa tuturor mizeriilor
(boala, batranete, moarte - nenumarate suferinte)
prin care trebuie sa treaca fiecare suflet.

Cel care vede prin darul lui Dumnezeu aceasta boala cumplita a fiintelor, se umple spontan de o nesfarsita mila.

Aceasta este Marea Compasiune, fara deosebire, fara preferinte.

[andreicozia]

În prealabil postat de florin.oltean75

Toate fiintele sufera. ( in afara celor mantuite)

Acesta este un adevar nobil.

.

De unde stii ca-i un adevar si ala...nobil,
Ai experimentat mintuirea?
aaaaa, din auzitelea!...pai ala nu mai este adevar(conform definitiei normale a adevarului)

[florin.oltean75]

În prealabil postat de andreicozia

De unde stii ca-i un adevar si ala...nobil,
Ai experimentat mintuirea?
aaaaa, din auzitelea!...pai ala nu mai este adevar(conform definitiei normale a adevarului)

Pare ca vorbesc din experienta proprie,
aici imi cer scuze,
cand de fapt vorbesc si eu din ce am citit si mi s-a parut veridic.

Iarta-ma.

[calator prin ploaie]

În prealabil postat de andreicozia

De unde stii ca-i un adevar si ala...nobil,
Ai experimentat mintuirea?
aaaaa, din auzitelea!...pai ala nu mai este adevar(conform definitiei normale a adevarului)

Well andrei si cozia...aici iti dau dreptate!!!

[Marius22]

În prealabil postat de florin.oltean75

E firesc sa ne punem intrebarea, de ce sa cultivam mila? Pentru cine?

Pentru Hristos. El ne spune: "Mila voiesc iar nu jertfa." De ce mila si nu jertfa? Pentru ca in vremea Sa, ca si in vremea noastra, jertfa ajunsese sa fie, de obicei, un act exterior, o simpla formalitate. Mila insa isi are resorturile in adancul fiintei.

Cel care vede prin darul lui Dumnezeu aceasta boala cumplita a fiintelor, se umple spontan de o nesfarsita mila. Aceasta este Marea Compasiune, fara deosebire, fara preferinte.

"Mila si adevarul s-au intampinat, dreptatea si pacea s-au sarutat", ne spune psalmistul David. Cand cunoastem adevarul lumii sau lumea intru Adevar, intru Hristos, aceasta cunoastere este unita in chip firesc cu mila. Atunci devenim nu numai partasi dreptatii si pacii, ba chiar facatori de dreptate si datatori de pace.