![]() |
![]() |
|
|
Înregistrare | Autentificare | Întrebări frecvente | Mesaje Private | Căutare | Mesajele zilei | Marchează forumurile citite |
![]() |
|
Thread Tools | Moduri de afișare |
|
#1
|
|||
|
|||
![]() Citat:
PS in articolele de biologie pe care le-ai citit scria cumva ca liliecii sunt pasari? Last edited by ai2; 31.05.2011 at 09:40:00. |
#2
|
||||
|
||||
![]() Citat:
Putem discuta strict din puct de vedere stiintific despre univers (mecanica cuantica, teoria relativitatii etc). Repet stiinta este doar o "unealta" prin care omul intelege existenta universului, studiind fenomenele prin observatie si rationament. Divinitatea nu face parte din obiectul stiintei, de accea stiinta nu poate fi folosita pentru a infirma existenta lui Dumnezeu. Citat:
Te rog sa adaugi si urmatoarea intrebare: Balenele, delfinii sunt pesti? ![]() Doresc sa te asigur ca in facultatile de teologie se studiaza corespunzator dogmatica ortodoxa si bineinteles stiinta nu este neglijata si nici tratata necorespunzator ci se urmareste metodologia sfintilor parinti. Sunt impotriva fanatismului si fundamentalismului religios (mai ales cel ortodx crestin). |
#3
|
|||
|
|||
![]()
Daca la teologie se studiaza stiinta, de ce exista atati crestini care habar n-au despre ce combat cu atata patima? Unde se pierde informatia si de ce? Aceeasi intrebare poate fi pusa si legat de morala crestina.
|
#4
|
||||
|
||||
![]() Citat:
Se studiaza stiinta insa la nivel de facultate de teologie ortodoxa, adica evident ca nu se intra in detalii asa cum se face la facultatile de specialite. Se incurajeaza dialogul onest intre stiinta si teologie. Un om de stiinta nu poate vorbi despre teologie daca nu are cunostine in acest domeniu si de asemnea un teolog nu poate vorbi despre stiinta daca nu are cunostinte stiintifice. Ereditatea Structura ADN-ului. Baza nucleotidă din centru este înconjurată de carbohidrați fosfatați sub forma unei duble elice Evoluția organismelor constă în schimbări ale trăsăturilor fenotipice moștenite, a celor caracteristici particulare ale unui organism. De exemplu, la om culoarea ochilor reprezintă o caracteristică moștenită, pe care un individ o poate prelua de la părinți. Aceste trăsături moștenite sunt controlate de gene, care în cadrul genomului unui organism, formează genotipul. Setul complet de trăsături observabile care alcătuiesc structura și comportamentul unui organism se numește fenotip. Aceste trăsături provin din interacțiunea genotipului cu mediul înconjurător. Ca rezultat, nu orice aspect al fenotipului organismului poate fi ereditar. Astfel, bronzarea pielii reprezintă o interacțiune dintre genotipul unei persoane și lumina solară; efectul nu este moștenit de copiii acesteia. Totuși oamenii prezintă moduri diferite de a răspunde la lumina solară, conform particularităților genotipurilor. Un exemplu clar îl constituie acei indivizi care au moștenit trăsăturile albinismului; aceștia nu se bronzează și sunt sensibili la arsurile datorate soarelui. Caracteristicile ereditare se transmit de-a lungul generațiilor prin intermediul ADN-ului, o moleculă care este capabilă să codifice informația genetică. ADN-ul este un polimer compus din patru tipuri de baze azotate. Secvența acestor baze în cadrul moleculei reprezintă chiar informația genetică, precum succesiunea literelor într-un text sau a caracterelor binare în programarea unui calculator. Acele porțiuni ale moleculei de ADN care se referă la anumită unitate funcțională se numesc gene. Genele se diferențiază prin modul de realizare a succesiunii bazelor. La nivel celular, înlănțuirile de spirale ADN se acociază cu proteinele formând structuri complexe numite cromozomi. O anumită poziționare a cromozomului se numește locus. Secvența de ADN a unui locus diferă de la un individ la altul, aceste forme diferite numindu-se alele. Secvențele de ADN se pot schimba prin intermediul mutațiilor genetice, realizându-se noi alele. Dacă are loc o mutație la nivelul unei gene, noile alele pot modifica anumite trăsături și astfel se poate realiza o modificare a fenotipului individului. Totuși unele trăsături sunt mult mai complexe și nu se pot modifica decât prin multipla interacțiune genetică. Last edited by Eugen7; 01.06.2011 at 09:52:34. |
#5
|
|||
|
|||
![]() Citat:
Mai sunt cativa care sustin acest evolutionism teist, in Anglia un episcop convertit de la anglicani si in SUA un preot si cred ca si un episcop. |
#6
|
|||
|
|||
![]()
Cred ca trebuie sa repet, evolutionismul teist e o aberatie din punct de vedere crestin, neaga cateva atribute ale lui Dumnezeu.
Dumnezeu e Atotputernic, nu are nevoie de mii de ani, ci doar de o clipa. De asemenea, Dumnezeu face totul perfect, are perfectiunea. Si ingerii si oamenii au fost facuti perfecti, dar din cauza liberului arbitru au decazut (unii din ingeri). La fel si creatia e facuta perfecta, animalele nu au nevoie de evolutie. Cand mai vad ca se sutiine si ca apar specii noi, cand si ateii spun ca specii noi nu au mai aparut de cand cunoastem noi, pentru ca e nevoie de milioane de ani (explicatia lor). Se pare ca trebuie sa postez toata cartea aceea despre genetica. |
#7
|
|||
|
|||
![]()
Legat de aparitia universului si de presupusa asemanare cu Facerea.
Cei 2-3 evolutionisti teisti ortodocsi (in SUA si Anglia) sustin ca zilele din creatie ar fi niste ere. Dar pentru orice om care stie sa citeasca scrie clar acolo ca a fost seara si dimineata, ca sa se arata ca e vorba de o zi. Intr-o era nu avem seara si dimineata. Deci ori Facerea e gresita ori teoria asta cu erele e gresita. |
#8
|
||||
|
||||
![]() Citat:
Zi se refera la durata temporala. In primele 3 zile cand nu era soarele cine determina durata temporala a zilei de 24 de ore? Cine determina seara si dimineata? Intrebarile sunt retorice deoarece Sfantul Ioan Damaschin spune clar ca inainte de facerea soarelui durata temporala (veacul) nu se poate "masura". Citat:
Facerea este corecta iar teoria Big bang o confirma. |
#9
|
|||
|
|||
![]()
Ori amandoua pentru ca oricum sunt practic amandoua creationism. Singura diferenta este intre adepti. Unii se chinuie sa ramana inapoiati cu mii de ani, altii incearca sa traiasca in secolul 21.
|
#10
|
||||
|
||||
![]() Citat:
Se pare ca nu intelegi notiunea de timp si cea de durata temporala. Pentru a putea vorbi de o durata temporala trebuie neaparat precizat un sitem de referinta. Spre exeplu pentru a pozitiona in timp un eveniment de pe pamant folosim calendarul. Sunt ami multe calendare. Chinezii il au pe al lor spre exemplu. Evreii il au calendarul lor. Ei sunt acum prin anul 6 mii si ceva. Citat:
Omul este cununa creatiei. Citat:
Doamne ajuta. |
![]() |
Thread Tools | |
Moduri de afișare | |
|
![]() |
||||
Subiect | Subiect început de | Forum | Răspunsuri | Ultimele Postari |
Teologia ortodoxa (patristica, academica) si stiinta (paradigma stiintifica actuala) | Eugen7 | Dogmatica | 199 | 19.02.2013 19:40:14 |
Teologia de eliberare | ignatiu | Biserica Romano-Catolica | 1 | 16.09.2012 22:31:47 |
Se foloseste religia ortodoxa de stiinta pentru promovarea binelui? | AndyTh | Teologie si Stiinta | 9 | 26.03.2012 13:28:55 |
Pseudo-gene care nu sunt deloc pseudo | flying | Teologie si Stiinta | 0 | 17.07.2010 08:09:32 |
intrebari despre teologia ortodoxa | nell | Despre Biserica Ortodoxa in general | 14 | 09.09.2009 20:33:48 |
|