Se poate tine "post partial?"

[Mihnea Dragomir]

În prealabil postat de fallen

Buna ziua
Stiu ca s-a terminat de mult postul dar mai e putin si incepe urmatorul (postul Sf. Apostoli).
Intrebarea mea este : se poate tine post doar intr-o anumita parte a zilei? Adica atunci cand suntem singuri, cand nu trebuie sa mancam la masa cu familia?
De ce pun intrebarea asta? Simplu : pentru ca in familia mea, daca sustin ca nu mananc ce e la masa, se creaza scandal, iar dupa cum bine stim, in post nu isi au locul asemenea atitudini.
Inca ceva : e permis sa tii post si chiar sa mergi la biserica fara acordul sotului (partenerului) daca asta de asemenea creaza discordie in famile? Eu am citit si mi s-a confirmat ca, de exemplu, abstinenta sexuala pe perioada postului nu este permisa fara acordul partenerului, tocmai din acest motiv. Daca si celelalte aspecte ale postului sunt deranjante pentru partener si creaza conflicte, atunci e mai bine sa renuntam la ele? E mai bine sa o facem in secret, sa postim doar cand suntem singuri acasa sau in oras, sa mergem la biserica in secret? Deja 2 persoane mi-au spus sa nu "ma mai luad ca merg la biserica", iar partenerul meu s-a plans ca de cand merg la biserica am tendinta sa fiu mai "afurisita". Bine, asta e un alt aspect al postului, si anume "ispita" dar mai e si o tendinta naturala si fireasca de a ne face dreptate, pentru ca, probabil, suntem ispititi sa ne simtim mai buni, mai curati, mai credinciosi, si avem impresia ca ceilalti ne persecuta pentru asta. (se mai poate spune si ca ar putea incerca "necuratul" sa ne manipuleze cumva, sa ne puna la incercare rabdare si credinta s.a.m.d.)
De ce intreb toate astea : am o ilustrata cu un sfint care tine in mana un pergament,cred, pe care scrie : " Nu te poti apropia de Dumnezeu daca nu esti in pace cu aproapele". Ori, daca tot ceea ce faci tu din credinta te face sa intri in conflict cu apropiatii, ce-ti ramane de facut? Sa incerci sa te apropii de Dumnezeu pe alta cale, una secreta?
Si mai am o intrebare , dar care poate nu-si are locul aici: este permis sa mergi duminica la Sfanta Liturghie, daca nu ti-ai terminat acasa toate treburile casnice? Ce e mai rau, sa treci pe la biserica sa aprinzi lumanari si apoi sa fugi la piata sau acasa la smotru, sau sa nu mai mergi de loc si sa-ti vezi de treaba ta? Stiu ca ar trebui sa termin toate treburile de sambata, dar asta nu se poate intotdeauna, ca mai am si servici.
Va multumesc si ma scuzati ca sunt asa patetica. (Daca o sa mai discutam vreodata despre altceva, veti vedea ca am fost candva o persoana inteligenta)

Cele menţionate de dv sunt cel mai tipic exemplu de lucruri care este mult mai bine a fi discutate cu îndrumătorul spiritual, deoarece nu au soluţie universal aplicabilă.

Iată cum văd eu lucrurile şi ce cred că aş face în asemenea caz. Desigur că trebuie să ne îngrijim de pacea familiei noastre. Pe de altă parte, o asemenea pace nu poate fi "cumpărată" cu un preţ atât de mare pentru sufletul nostru, cum e rejectarea credinţei noastre. Aşa cum au spus apostolii, noi trebuie să ascultăm mai mult de Dumnezeu decât de oameni. Dacă aş fi copil (minor) şi tatăl ori mama, cărora trebuie să le dau ascultare, mi-ar cere să nu postesc, ori să nu merg la biserică în zi de obligaţie, încă nu aş asculta, fiindcă limita ascultării este atunci când persoanele de care trebuie să asculţi îndeamnă la păcat. A nu ţine post, a nu merge Duminica la slujbă, sunt păcate şi mai mult îmi doresc să nu Îl supăr pe Cristos decât să nu-i supăr pe părinţii mei.

Cu atât mai mult e valabil acest lucru cu cât sunt major. Soţia trebuie să asculte de soţ, dar nu aşa cum trebuie să asculte un copil de părinţi, fiind în toate tovarăşă a lui. Deci, dacă soţul cere soţiei să păcătuiască, ea nu trebuie să asculte (în această privinţă, nu să nu mai asculte în general de aci înainte).

Exemplul dat de dv, de abstinenţă în perioada postului de la relaţii trupeşti e cu totul altă situaţie: aici intră în concurs două obligaţii: aceea a abstinenţei şi aceea a datoriei conjugale. Cea a datoriei conjugale prevalează, deoarece nerespectarea datoriei conjugale este păcat grav, pe când nerespectarea abstinenţei nu este păcat grav. De aceea, nu voi recurge la abstinenţă fără acordul liber al soţiei mele, dar voi posti şi fără să am acordul ei.

[AlinB]

Dragostea fatza de Dumnezeu trebuie sa primeze fata de cea pentru oameni, pentru ca prima este o garantie pentru ce-a de a doua si nu invers.

In ceea ce priveste mersul la biserica nu are nici un drept sa va interzica acest lucru, cel putin o data pe saptamana la Sfanta Liturghie.
Cred ca treburile de care vorbiti se pot face si dupaamiaza, nu?

In ceea ce priveste postul nu dvs. sunteti cea care faceti mancare? Atunci nu puteti face si mancare de post si fiecare sa manince ce considera de cuviinta?

Este tipic pentru persoanele necredincioase sa incerce sa manipuleze pe cei credinciosi cu reprosul "degeaba mergi la biserica pentru ca..".

N-am cunoscut nici o persoana credincioasa care sa faca astfel de reprosuri.

Aveti copii?

[fallen]

va multumesc si inca o data ma scuzati.
stiu ca trebuie sa vorbesc cu duhovnicul unele lucruri dar nu vreau nici sa abuzez de prezenta dlui. (nu vreau sa devin de-pendenta de nici o alta persoana pe care s-ar putea dintr-un motiv sau altul sa n-o mai pot "accesa").
nu am copii inca si sincer ma mai gandesc daca partenerul meu este persoana potrivita pentru a-mi educa copiii. si da, stiu ca eu ca femeie ar trebui sa fiu mai puternica si sa-mi impun pct de vedere, mai ales in privinta cultivarii spirituale a celorlalti (asemeni "mironositelor"). dar mai stiu si ca s-ar spune ceva de genul "sa nu vii singur in Imparatia Domnului", ci sa aduci cu tine pe cat mai multi "cazuti". (cu toate ca nu stiu daca m-am recuperat inca nici pe mine din "cadere"). poate ca tocmai de-asta nu mi-e usor si intimpin obstacole pentru a ma intoarce la Dumnezeu, pentru ca "multi sunt cei chemati, putini sunt cei alesi". asa cum puneati si dvs si mi-a spus si parintele meu, am de dus o cruce. din pacate mi-e prea frica de unele persoane si situatii ce s-ar putea intampla ( ex. conflicte) si nu atat de consecinte cat de reprosurile care mi s-ar face pe motiv ca ii "ranesc" pe cei apropiati ( = santaj sentimental). parintele meu mi-a atras atentia ca s-ar putea cauza sa fie de fapt mandria. asta ar fi o alta problema , deoarece e un pacat mare, dupa cum se stie. inca nu stiu daca asta e ceea ce simt cand ma 'ocarasc " ceilalti. al meu spune ca ei toti o fac pe buna dreptate, ca eu sunt cea care nu-mi fac treaba cum trebuie. dar el mai are si obiceiul sa dezminta ceea ce spune, zice ca a fost nervos, etc. e cam imatur. dar cu siguranta am si eu partea mea de vina.
Nu conteaza. Ma iertati ca "dau din casa". Stiu ca ar trebui sa imi rezolv singura problememel, dar din pacate sunt putin depasita.
va multumesc si ma iertati!

[Daniel_7]

In afara copiilor ,nu esti responsabil in fata lui Dumnezeu decat pentru mantuirea ta.
Este pentru fiecare foarte grea aceasta misiune,sa ne mantuim ,asa ca nu mai avem responsabilitatea si pentru ceilalti.

Doar sfintii,batranii,reuseau prin Duhul Sfant care il aveau in ei,sa schimbe destine....

[DragosP]

În prealabil postat de AlinB

In ceea ce priveste postul nu dvs. sunteti cea care faceti mancare? Atunci nu puteti face si mancare de post si fiecare sa manince ce considera de cuviinta?

Postul NU înseamnă NUMAI mâncare!

[Daniel_7]

În prealabil postat de DragosP

Postul NU înseamnă NUMAI mâncare!

Interesant,dar ce mai inseamna?

[Florin-Ionut]

În prealabil postat de Daniel_7

Interesant,dar ce mai inseamna?

Isaia 58

6. Nu ştiţi voi postul care Îmi place? - zice Domnul. Rupeţi lanţurile nedreptăţii, dezlegaţi legăturile jugului, daţi drumul celor asupriţi şi sfărâmaţi jugul lor.
7. Împarte pâinea ta cu cel flămând, adăposteşte în casă pe cel sărman, pe cel gol îmbracă-l şi nu te ascunde de cel de un neam cu tine.
8. Atunci lumina ta va răsări ca zorile şi tămăduirea ta se va grăbi. Dreptatea ta va merge înaintea ta, iar în urma ta slava lui Dumnezeu.
9. Atunci vei striga şi Domnul te va auzi; la strigătul tău El va zice: Iată-mă! Dacă tu îndepărtezi din mijlocul tău asuprirea, ameninţarea cu mâna şi cuvântul de cârtire,
10. Dacă dai pâinea ta celui flămând şi tu saturi sufletul amărât, lumina ta va răsări în întuneric şi bezna ta va fi ca miezul zilei.
11. Domnul te va călăuzi necontenit şi în pustiu va sătura sufletul tău. El va da tărie oaselor tale şi vei fi ca o grădină adăpată, ca un izvor de apă vie, care nu seacă niciodată.
12. Pe vechile tale ruine se vor înălţa clădiri noi, vei ridica din nou temeliile străbune şi vei fi numit dregător de spărturi şi înnoitor de drumuri, ca ţara să poată fi locuită.

[Daniel_7]

Asta nu inseamna anularea postului alimentar.

Afirmatia postul nu este numai alimentar,multi o fac in ideea anularii acestui post,pretextand inlocuirea cu alte virtuti,de aceea am pus aceasta intrebare....

Problema din topic era: ce sa fac cand altii ma determina sa nu tin postul ?

Si raspunsul a fost : lupta sa poti tine postul cu orice pret.

Cand se vine cu alte probleme,pe o situatie care trebuie rezolvata,de cele mai multe ori duce la complicarea raspunsului ,sau inlocuirea postului ,cum am zis mai sus...

[DragosP]

În prealabil postat de Daniel_7

Interesant,dar ce mai inseamna?

Te las pe tine să descoperi ce mai înseamnă postul, dar dacă pentru tine a ţine post înseamnă a nu mânca "de dulce" înseamnă că de fapt eşti la un soi de regim alimentar.

[Daniel_7]

În prealabil postat de DragosP

Te las pe tine să descoperi ce mai înseamnă postul, dar dacă pentru tine a ţine post înseamnă a nu mânca "de dulce" înseamnă că de fapt eşti la un soi de regim alimentar.

Eu stiu ca asta e definitia postului,asa e definita si de calendarul ortodox.Sunt stabilite in mod clar si precis care sunt zilele in care se posteste .....
Si cred ca nu e facut cu scop de a tine regim,ci porunca Bisericii.

Nu se specifica ca pentru cei mai subtili se poate face dezlegare...E acelasi pentru toata lumea,bogati ,saraci,destepti ,saraci cu duhul,cu pozitie sociala, fara etc..