Se poate tine "post partial?"

[DragosP]

În prealabil postat de Daniel_7

Interesant,dar ce mai inseamna?

Te las pe tine să descoperi ce mai înseamnă postul, dar dacă pentru tine a ţine post înseamnă a nu mânca "de dulce" înseamnă că de fapt eşti la un soi de regim alimentar.

[Daniel_7]

În prealabil postat de DragosP

Te las pe tine să descoperi ce mai înseamnă postul, dar dacă pentru tine a ţine post înseamnă a nu mânca "de dulce" înseamnă că de fapt eşti la un soi de regim alimentar.

Eu stiu ca asta e definitia postului,asa e definita si de calendarul ortodox.Sunt stabilite in mod clar si precis care sunt zilele in care se posteste .....
Si cred ca nu e facut cu scop de a tine regim,ci porunca Bisericii.

Nu se specifica ca pentru cei mai subtili se poate face dezlegare...E acelasi pentru toata lumea,bogati ,saraci,destepti ,saraci cu duhul,cu pozitie sociala, fara etc..

În prealabil postat de Daniel_7

Eu stiu ca asta e definitia postului,asa e definita si de calendarul ortodox.Sunt stabilite in mod clar si precis care sunt zilele in care se posteste .....
Si cred ca nu e facut cu scop de a tine regim,ci porunca Bisericii.

Domnia ta te grabesti in a prezenta raspunsuri fara sa asiguri si suportul credibilitatii acestora. Calendarul nu poate fi document normativ in definirea postului ortodox. Sa stii ca chiar asa si este: postul ortodox nu inseamna oprirea de la mancare (numai).

În prealabil postat de Daniel_7

Nu se specifica ca pentru cei mai subtili se poate face dezlegare...E acelasi pentru toata lumea,bogati ,saraci,destepti ,saraci cu duhul,cu pozitie sociala, fara etc..

Aici esti in ratacire si (poate) ratacesti si pe altii cat timp afirmi acestea. Daca te vei documenta, vei putea afla ca exista, dintotdeauna, post pentru fiecare putinta ori neputinta.

În prealabil postat de fallen

Buna ziua
Stiu ca s-a terminat de mult postul dar mai e putin si incepe urmatorul (postul Sf. Apostoli).
Intrebarea mea este : se poate tine post doar intr-o anumita parte a zilei? Adica atunci cand suntem singuri, cand nu trebuie sa mancam la masa cu familia?

In conformitate cu invatatura ortodoxa, postul este un obiect si nu un scop in sine. Scopul unic si desavarsit al oricarui crestin este mantuirea sufletului. Fiecare crestin insa are un traseu intim si individual de parcurs pentru a ajunge la asemanarea cu Dumnezeu, la sfintenie. Pe tot acest parcurs, Dumnezeu este in permanenta in apropierea noastra, "asteptand" sa-L rugam (prin rugaciune, credinta, fapte bune divese, acte de cult, etc.) sa intervina in sprijinirea si calauzirea noastra. Postul este unul din "obiectele" pe care le folosim in ajutorul nostru pentru a asculta (a dovedi ascultarea), ori pentru a multumi (lui Dumnezeu), ori pentru a razbate in lupta de zi cu zi fata de cel care poate pierde si trupul si sufletul pentru vesnicie.

Postul nu trebuie incarcat cu puteri pe care nu le are, dar nici nu trebuie lipsit, dezbracat, de lucrarea lui de baza: fortarea liberei vointe spre a face binele prin ascultare inteleapta si infranare curatitoare. Postul nu poate fi (si nu este) la fel pentru toti crestinii. Exista o serie de reguli de baza ale postului, ce au scopul de a asigura buna intelegere si asezarea initiala corecta, dar postul se dimensioneaza individual, prin sfatuire in duhovnicie, in functie de scopul principal: mantuirea.

Crestinul este dator sa se spovedeasca inainte de a tine post, spre a cere prin duhovnic binecuvantarea lui Dumnezeu pentru lucrarea ce urmeaza sa fie inceputa. Crestinul este dator sa accepte, in smerenie, calauzirea duhovnicului in fiecare lucrare ce o savarseste cu scopul de a castiga raiul. Alta randuiala este de la drac, iar dracul stie sa "te gadile intr-un mod placut pe la urechi" cu mandria propriilor virtuti, unele inchipuite doar, daca asa crede ca te face sa cazi!

In concluzie, orice crestin inainte de a dori sa tina post trebuie sa-si doreasca cu totala tarie sa se mantuiasca. Apoi va folosi si postul si orice alt sprijin ii va pune Dumnezeu la indemana dupa cuvantul celui pe care tot Dumnezeu l-a trimis sa fie calauza. Nimeni nu poate castiga mantuirea ca autodidact, ci mantuirea se poate obtine doar prin ucenicie in ascultare iubitoare.

[Daniel_7]

Tinand postul faci ascultare fata de Biserica.
Dezlegare de la postul randuit de Biserica ,poate sa faca numai duhovnicul,dand dovada de discernamant.

[Daniel_7]

In topic se vorbeste de postul randuit de Biserica,nu de cel personal.
La intrebarea ,daca postul (cel randuit de Biserica) poate fi partial,raspunsul meu este :

NU,Nu poate fi partial,ci conform normelor din calendar.

În prealabil postat de Daniel_7

In topic se vorbeste de postul randuit de Biserica,nu de cel personal.

?????????

În prealabil postat de Daniel_7

La intrebarea ,daca postul (cel randuit de Biserica) poate fi partial,raspunsul meu este :

NU,Nu poate fi partial,ci conform normelor din calendar.

Mai, frate "invatatorule", nu-i bine ce spui! Nu sunt doua feluri de post. Nu exista reguli (norme) cu aplicare generala in duhovnicie! Nu foloseste sa vorbesti cand nu stii ce ai a spune; mai de folos este sa taci si sa iei aminte, parerea mea!

[fallen]

Ma tem ca aveti dreptate, ceea ce am propus eu poate fi considerat intr-adevar o ipocrozie, e ca si cum as vrea sa tin post acasa, sa ma vada toata lumea si sa maninc de dulce pe ascuns sau in oras. Ei bine, eu vreau sa fac invers, tocmai ca sa nu ma critice nimeni, sa postesc in ascuns. Stiu ca nu e bine si ca ar trebui sa-mi asum in intregime consecintele faptelor mele, dar ce sa fac, imi este frica, si nu atat "frica " propriu-zis cat lehamite de discutiile si comentariile care vor avea loc.
Ma intreba un domn daca sunt eu cea care gateste. Ei bine, in perioada asta nu eu sunt, ci el, pentru ca e in concediu toata vara (desi nu e profesor). Si nici nu-mi este sot, ca ma mai intreba cineva. Si acum, ca barbat nu te infurii daca stai acasa si faci de mancare si femeia cand vine acasa nu mananca? Iar in Postul Mare am gatit eu intr-adevar dar nu intotdeauna am reusit sa fac 2 feluri de mancare, si de post si de dulce. E drept ca s-ar fi putut cu putina bunavointa, improviza ceva (de ex. un carnat sau o buc. de carne la gratar alaturi de mancarea de cartofi sau legume) dar e mai usor intotdeauna sa arunci vina pe altul.
Iar in e priveste adulterul, intr-adevar am realizat ca am luat-o pe un drum oarecum ocolit catre mantuire. In ce sens: mi-am dorit cu orice chip sa am o familie. Cand am vazut ca lucrurile nu merg asa cum trebuie, am zis ca am nevoie de ajutorul lui Dumnezeu, cand de fapt trebuia mai intai sa am binecuvantarea Lui si apoi sa incerc sa-mi intemeiez o familie. Dar asta am realizat abia azi, din pacate. E uimitor cate lucruri ti se arata, cu voia Domnului, atunci cand ai nevoie, nu? Si inca mai sunt multe, dar trebuie sa ai foarte multa rabdare si credinta, virtuti pe care din pacate nu le ai din nastere ci le dobandesti cu greu.

Va rog inca o data sa ma iertati (de fapt sa ma ierte cine trebuie) ca mi-am judecat aproapele (l-am numit imatur sau nu mai stiu cum) si sa ma ierte si duhovnicul meu daca ma vede si ma recunoaste ca nu i-am cerut sfatul dlui mai intai sau macar permisiunea de a scrie pe forum, si domnul care mi-a spus ca astea nu sunt chestii de discutat cu strainii pe net.
Stiu ca poate acest forum are ca scop dezbaterea altor chestiuni teologice mult mai importante, dar iata ca nimic nu e intamplator si ca eu azi intrand aici am avut o mica revelatie. Poate e doar o coincidenta, dar in ultima vreme, de cand am inceput sa ma preocup mai serios de apropierea de Dumnezeu, s-au intamplat multe astfel de "mici revelatii" (la modul ca aveam in cap o intrebare si am intrat pe acest site si fara sa vreau am gasit un articol exact despre chestiunea respectiva). Deci? (insusi contextul de imprejurari in care mi-am gasit duhovnicul cred eu ca a putut fi posibil numai cu voia Domnului). Dar iata ca, aici se pare ca El vrea de la noi sa dobandim acea virtute foarte pretioasa care este rabdarea, si iata de ce: daca n-ar fi asa, s-ar inventa " spovedania on-line" si ar fi mult mai usor, nu? scrii ceva, dai "send" si asta e, dar nu se poate (inca). Altminteri, daca vrei sa mergi la preot sa discuti personal, e mai greu, poate nu-l gasesti, poate n-are timp, sau n-ai tu, si astfel momentul spovedaniei se amana exact pana in momentul cand binevoieste Domnul sa se intample. Oare de ce? Ca sa ne exersam rabdarea?

[Marius22]

Sigur ca se poate tine post partial, dupa cum nu se poate tine deloc, in virtutea "libertatii" de alegere si actiune.

In privinta postului partial, aratam insa tocmai faptul lipsei de libertate, faptul ca ramanem "legati" de parerile celor din jurul nostru, de anumite sarcini pe care trebuie sa le ducem la sfarsit, de o anumita boala etc.

Postul partial arata o libertate interioara partiala. Or noi suntem chemati, in Hristos, la o libertate deplina.

Nu e pacat ca nu postim deplin, e pacat ca putem infinit mai mult, dar din varii motive, nu luptam pentru a atinge aceasta masura.

De aceea, nu trebuie sa ramanem la postul partial. Poate fi numai o etapa, o exceptie, un pogoramant, (lamurit cu duhovnicul) nu o stare pe care s-o percepem ca fiind fireasca si pe care sa o perpetuam la nesfarsit.

In fond, nu trebuie sa postim partial, pentru ca Dumnezeu nu ne-a iubit si nu ne iubeste astfel, ci pe Fiul Sau l-a trimis in lume spre mantuirea noastra, ca semn al iubirii sale depline. Mai mult, Hristos Insusi, in Sfata Euharistie ni se ofera intreg, neimpartit, spre iertarea pacatelor si viata de veci.

[Mihnea Dragomir]

În prealabil postat de fallen

Iar in e priveste adulterul, intr-adevar am realizat ca am luat-o pe un drum oarecum ocolit catre mantuire.

Fallen, sunteţi, în acest caz, absolut simpatică afişând toate scrupulele legate de post. Starea dv îmi aduce aminte de un banc bun. Se pare că Bulă avea o soră: Bubulina. Cam de vârsta lui, amândoi puştani. Într-o bună zi erau ei singuri acasă. Tatăl lor se înapoiază mai târziu decât de obicei, după căderea serii. Vede la fereastra Bubulinei o lumină roşiatică difuză. Sună la uşă, nimic. Tot ce aude era un fel de chicoteală de adolescenţi hârjonindu-se. Bate la uşă: nimic. Furios, zgâlţâie uşa să o scoată din ţâţâni, când, în sfârşit, Bulă şi Bubulina deschid tatălui lor, amândoi îmbujoraţi şi aranjându-şi ţinuta.

-Bă !!! Ce făceaţi voi aici ?
Tăcere, priviri spre pardoseală.
-Bă, n-auziţi ? V-am întrebat ce făceaţi voi aici ??? Bulă răspunde:
-ĂĂĂ, tată, ştii, îîîî, noi, adică Bubu şi cu mine, ne dezbrăcasem şi ne mângâiam. SSSSsă vedem şi noi, cum e: ne jucam de-a mama şi de-a tata.

-AAA, bine ! Răspunse tatăl uşurat. Bine, bine. Credeam că fumaţi. Înapoi în camerele voastre !

În prealabil postat de Pr. Gheorghe

In conformitate cu invatatura ortodoxa, postul este un obiect si nu un scop in sine. Scopul unic si desavarsit al oricarui crestin este mantuirea sufletului. Fiecare crestin insa are un traseu intim si individual de parcurs pentru a ajunge la asemanarea cu Dumnezeu, la sfintenie. Pe tot acest parcurs, Dumnezeu este in permanenta in apropierea noastra, "asteptand" sa-L rugam (prin rugaciune, credinta, fapte bune divese, acte de cult, etc.) sa intervina in sprijinirea si calauzirea noastra. Postul este unul din "obiectele" pe care le folosim in ajutorul nostru pentru a asculta (a dovedi ascultarea), ori pentru a multumi (lui Dumnezeu), ori pentru a razbate in lupta de zi cu zi fata de cel care poate pierde si trupul si sufletul pentru vesnicie.

Postul nu trebuie incarcat cu puteri pe care nu le are, dar nici nu trebuie lipsit, dezbracat, de lucrarea lui de baza: fortarea liberei vointe spre a face binele prin ascultare inteleapta si infranare curatitoare. Postul nu poate fi (si nu este) la fel pentru toti crestinii. Exista o serie de reguli de baza ale postului, ce au scopul de a asigura buna intelegere si asezarea initiala corecta, dar postul se dimensioneaza individual, prin sfatuire in duhovnicie, in functie de scopul principal: mantuirea.

Crestinul este dator sa se spovedeasca inainte de a tine post, spre a cere prin duhovnic binecuvantarea lui Dumnezeu pentru lucrarea ce urmeaza sa fie inceputa. Crestinul este dator sa accepte, in smerenie, calauzirea duhovnicului in fiecare lucrare ce o savarseste cu scopul de a castiga raiul. Alta randuiala este de la drac, iar dracul stie sa "te gadile intr-un mod placut pe la urechi" cu mandria propriilor virtuti, unele inchipuite doar, daca asa crede ca te face sa cazi!

In concluzie, orice crestin inainte de a dori sa tina post trebuie sa-si doreasca cu totala tarie sa se mantuiasca. Apoi va folosi si postul si orice alt sprijin ii va pune Dumnezeu la indemana dupa cuvantul celui pe care tot Dumnezeu l-a trimis sa fie calauza. Nimeni nu poate castiga mantuirea ca autodidact, ci mantuirea se poate obtine doar prin ucenicie in ascultare iubitoare.

++++++++++++++++++++++++++++++++++++