De ce m-am saturat de viata si totusi o traiesc?

În prealabil postat de Mflory

Spun ce simt in fiecare zi tot mai intens de la un timp.M-am saturat de viata, tu nu?
Dar inca mai traiesc.Realizez ca ma mint zilnic .."maine va fi mai bine, ai o noua sansa"..La ce?

Vreau sa traiesc ca un om bun, tot ce fac incerc sa fie bine, dar ce e rau si ce e bine?Tu crezi ca stii ce e bine in viata?De multe ori deciziile pe care le-am luat crezand ca fac bine, s-au schimbat pe parcurs.Realizez ca pana la urma, ori te stradui sa fii bun si traiesti in minciuna, caci nu e posibil, ori traiesti in voia soartei si dk s intampla sa faci bine, poti sa te bucuri..sa te mandresti.Cine sa te aprecieze, sau nu ai nevoie de ele?(aprecieri)
Alta minciuna.Am observat ca oricine face un bine are asteptari, pe plan spiritual sau poate material.M-am saturat de nebunia, de suferinta din fiecare zi in care muncesc(cred eu cinstit)si castig putini bani pe care as vrea sa-i pastrez si sa-mi fac un viitor, dar pe de alta parte vad k acum este foarte mare nevoie, cand cei de langa mine ma ajuta, eu stiu ca nu le dau mult..dar incerc.
Vin acasa si ma pun pe pat, as vrea sa plang, dar la ce bun?As face poate si pe altii sa planga..Ma prefac ca dorm gandindu-ma ca poate maine ma voi schimba si voi realiza unde am gresit, de unde atata chin ca sa treci prin viata..?Si azi sper sa aflu ceva de la voi, poate ganditi mai bine, sau ati avut vreo experienta din care ati iesit bine ca sa-mi dati un sfat.De ce inca mai traiesc?...

Uite, eu am avut o experienta din care am iesit cu bine. La 17 ani, dormeam prin parcuri si eram insarcinata, iar prietenul meu [tatal copilului] era in strainatate. Nu aveam niciun leu, nimeni nu ma angaja nicaieri, prietenii si familia imi intorsesera spatele. Acum, aproape 5 ani mai tarziu, sunt casatorita, am doi copii sanatosi si frumosi, o situatie financiara mai buna decat as fi sperat vreodata si m'am impacat cu parintii mei. Amintindu'mi de zilele alea disperate, cand nu stiam ce va aduce ziua de maine si pluteam ca o frunza moarta'n vant, fara niciun control aparent asupra vietii mele, inca mai simt o durere acuta. Dar stiu ca daca nu as fi trecut prin ce'am trecut atunci, nu as fi cunoscut fericirea si iubirea de care am parte acum.

În prealabil postat de Lilith23

Uite, eu am avut o experienta din care am iesit cu bine. La 17 ani, dormeam prin parcuri si eram insarcinata, iar prietenul meu [tatal copilului] era in strainatate. Nu aveam niciun leu, nimeni nu ma angaja nicaieri, prietenii si familia imi intorsesera spatele. Acum, aproape 5 ani mai tarziu, sunt casatorita, am doi copii sanatosi si frumosi, o situatie financiara mai buna decat as fi sperat vreodata si m'am impacat cu parintii mei. Amintindu'mi de zilele alea disperate, cand nu stiam ce va aduce ziua de maine si pluteam ca o frunza moarta'n vant, fara niciun control aparent asupra vietii mele, inca mai simt o durere acuta. Dar stiu ca daca nu as fi trecut prin ce'am trecut atunci, nu as fi cunoscut fericirea si iubirea de care am parte acum.

Da..dar vezi eu uneori simt lucrurile, bucuria, tristetea, alteori trec prin ele, ca din obisnuinta fara sa le simt.Asta ma sperie.In acele momente incep sa disper.De ce odata iubeam asta si acum nu mai simt iubire, dar alt sentiment..?Iti multumesc de raspuns si nu stiu ce sa zic mai mult..pentru ca daca e compatimire, in acest moment nu pot simti asta, daca e tristete pentru ca ai trecut printr-o asfel de experienta...da, putina tristete, dar inimile noastre continua sa bata..oare de ce o fac?

[richard_d]

Cati ani ai? De unde esti? Unde lucrezi? Poate reusim sa te ajutam.

O lupta-i viata; deci te lupta!