reforma protestanta

O aplicatie interesanta a Reformei a fost,in opinia mea, etica protestanta asa cum este descrisa de Max Weber.

,,Calvinistii cred in predestinare, actul prin care Dumnezeu predestineaza ca anumite suflete vor fi osandite si altele vor fi mantuite, si nimic din ceea ce pot face ei in aceasta lume nu poate influenta decizia lui Dumnezeu. Sarcina calvinistilor in aceasta lume este sa se abtina de la placerile lumesti si sa lucreze pentru gloria lui Dumnezeu. Pentru ei, acumularea averii nu este un pacat, ci, dimpotriva, este socotit ca un har dat de Dumnezeu. Averea celui care munceste este pusa in slujba comunitatii in care traieste. Dumnezeu nu-i iubeste numai pe cei care isi parasesc averile mergand in pustiu in cautarea lui, ci ii iubeste si pe aceia care raman in mijlocul oamenilor si produc bunastare.

Bogatia acestora lucreaza pentru comunitate, fie direct, ca un bun de consum de care se bucura toti cei care il cumpara sau prin impozitele catre bugetul public din care se fac redistribuirile in folosul tuturor, fie indirect, prin investitiile pe care le face cel care aduna avere, investitii care genereaza locuri de munca, deci asigura existenta decenta a multor oameni, sau prin acumularile de capital de care se folosesc bancile pentru a imprumuta alti investitori care multiplica bogatia comunitara. Aceasta spirala a bogatiei nu ar fi posibila fara acei oameni care la inceput dovedesc curaj, au idei novatoare, tenacitate in urmarirea telurilor propuse si o pricepere deosebita pentru administrarea resurselor umane, financiare sau naturale, intr-un mod cat mai ingenios cu putinta. De fapt, prin aceasta pricepere in inmultirea banilor cu ajutorul unor idei ingenioase care nu stau la indemana oricui este tradus harul daruit de Dumnezeu bunului crestin.

Mai exista in etica protestanta o idee revolutionara: aceea ca marginalii dintr-o comunitate devin foarte ambitiosi - si de cele mai multe ori si eficienti - tocmai datorita statutului lor de marginali. Acestia intra in competitie cu cei care au resurse si inventeaza solutii ingenioase pentru situatii imposibile. Prin aceasta idee, etica protestanta inoveaza si in domeniul democratiei, legitimand marginalii sa ia loc in competitia sociala fara complexe, chiar cu un fel de orgoliu al marginalului. Eficienta actiunii rationale si spiritul democratic vor fi cuvintele de ordine ale secolelor al XIX-lea si al XX-lea."

[user11]

În prealabil postat de Scotland The Brave

O aplicatie interesanta a Reformei a fost,in opinia mea, etica protestanta asa cum este descrisa de Max Weber.

,,Calvinistii cred in predestinare, actul prin care Dumnezeu predestineaza ca anumite suflete vor fi osandite si altele vor fi mantuite, si nimic din ceea ce pot face ei in aceasta lume nu poate influenta decizia lui Dumnezeu. Sarcina calvinistilor in aceasta lume este sa se abtina de la placerile lumesti si sa lucreze pentru gloria lui Dumnezeu. Pentru ei, acumularea averii nu este un pacat, ci, dimpotriva, este socotit ca un har dat de Dumnezeu. Averea celui care munceste este pusa in slujba comunitatii in care traieste. Dumnezeu nu-i iubeste numai pe cei care isi parasesc averile mergand in pustiu in cautarea lui, ci ii iubeste si pe aceia care raman in mijlocul oamenilor si produc bunastare.

Bogatia acestora lucreaza pentru comunitate, fie direct, ca un bun de consum de care se bucura toti cei care il cumpara sau prin impozitele catre bugetul public din care se fac redistribuirile in folosul tuturor, fie indirect, prin investitiile pe care le face cel care aduna avere, investitii care genereaza locuri de munca, deci asigura existenta decenta a multor oameni, sau prin acumularile de capital de care se folosesc bancile pentru a imprumuta alti investitori care multiplica bogatia comunitara. Aceasta spirala a bogatiei nu ar fi posibila fara acei oameni care la inceput dovedesc curaj, au idei novatoare, tenacitate in urmarirea telurilor propuse si o pricepere deosebita pentru administrarea resurselor umane, financiare sau naturale, intr-un mod cat mai ingenios cu putinta. De fapt, prin aceasta pricepere in inmultirea banilor cu ajutorul unor idei ingenioase care nu stau la indemana oricui este tradus harul daruit de Dumnezeu bunului crestin.

Mai exista in etica protestanta o idee revolutionara: aceea ca marginalii dintr-o comunitate devin foarte ambitiosi - si de cele mai multe ori si eficienti - tocmai datorita statutului lor de marginali. Acestia intra in competitie cu cei care au resurse si inventeaza solutii ingenioase pentru situatii imposibile. Prin aceasta idee, etica protestanta inoveaza si in domeniul democratiei, legitimand marginalii sa ia loc in competitia sociala fara complexe, chiar cu un fel de orgoliu al marginalului. Eficienta actiunii rationale si spiritul democratic vor fi cuvintele de ordine ale secolelor al XIX-lea si al XX-lea."

Max Weber, daca i-l citati si citatul scris de dumneavoastra ii apartine, ori nu a inteles bine etica ori a omis sa spuna ca principiul primordial este acela de a acumula prima data "averi" in imparatia cerurilor, din cele nestricacioase, caci averile lumesti nu au valoare acolo.

[AlinB]

În prealabil postat de user11

Max Weber, daca i-l citati si citatul scris de dumneavoastra ii apartine, ori nu a inteles bine etica ori a omis sa spuna ca principiul primordial este acela de a acumula prima data "averi" in imparatia cerurilor, din cele nestricacioase, caci averile lumesti nu au valoare acolo.

Sau poate n-ai citit cartea.

User,faza este simpla,ca sa nu fac apel la toata demonstratia lui Weber.In primul rand nu fi fariseu.In al doilea rand de teoreticieni sunt satul ca de mere padurete.Daca Cel de Sus ti-a dat tie,robul Sau User 11 priceperea sa fi un bun manager de ferme agricole,sa spunem,unul corect,nu hot,nu lacom,pai mai user rezulta ca>vei oferi locuri de munca,sansa la o pensie angajatilor,sansa sa ofere o educatie copiilor,sa isi permita medicamente,etc.Acestia,la randul lor,teoretic,vor avea o rata mai mica a saraciei cu tot ce rezulta din asta.Iar simtul practic iti arata ca in lumea asta saracia nu se termina mereu cu smerenie,ci se mai termina si cu alte aspcte,mai putin placute.Adica tu,User 11,care esti tu de user,iti pui talentul de la Cel de Sus,pentru ca EL ti l-a dat,si ii ajuti pe cei din jur,ramii corect si faci si un bine societatii.Nu tragi doar pentru tine,mai faci si ce facea Krupp de exemplu cu muncitorii sai,cand altii crapau de foame.Nu este vorba de Robber Barons aici ma ci de cum sa faci ceva concret pe lumea asta.De predici fara fapte sunt satul ma.

[user11]

În prealabil postat de Scotland The Brave

User,faza este simpla,ca sa nu fac apel la toata demonstratia lui Weber.In primul rand nu fi fariseu.In al doilea rand de teoreticieni sunt satul ca de mere padurete.Daca Cel de Sus ti-a dat tie,robul Sau User 11 priceperea sa fi un bun manager de ferme agricole,sa spunem,unul corect,nu hot,nu lacom,pai mai user rezulta ca>vei oferi locuri de munca,sansa la o pensie angajatilor,sansa sa ofere o educatie copiilor,sa isi permita medicamente,etc.Acestia,la randul lor,teoretic,vor avea o rata mai mica a saraciei cu tot ce rezulta din asta.Iar simtul practic iti arata ca in lumea asta saracia nu se termina mereu cu smerenie,ci se mai termina si cu alte aspcte,mai putin placute.Adica tu,User 11,care esti tu de user,iti pui talentul de la Cel de Sus,pentru ca EL ti l-a dat,si ii ajuti pe cei din jur,ramii corect si faci si un bine societatii.Nu tragi doar pentru tine,mai faci si ce facea Krupp de exemplu cu muncitorii sai,cand altii crapau de foame.Nu este vorba de Robber Barons aici ma ci de cum sa faci ceva concret pe lumea asta.De predici fara fapte sunt satul ma.

Domnule The Brave, va rog reflectati mai intens la contextul actual fata de cele intamplate acum ceva mii de ani in urma, pe vremea faraonilor:

Iesirea 5:
7. "De acum inainte sa nu mai dati poporului paie pentru facerea caramizii, ca ieri si ca alaltaieri, ci sa se duca ei sa-si adune paie.
8. Dar caramizi sa faca tot atatea cate faceau in fiecare zi; sa-i siliti si sa nu le imputinati munca; fiindca sunt fara treaba si de aceea striga si zic: Haidem sa aducem jertfa Dumnezeului nostru!
9. Sa fie dar impovarati de lucru oamenii acestia si sa se indeletniceasca cu acestea, iar nu sa se indeletniceasca cu vorbe mincinoase!"
10. Si au iesit capeteniile lor si slujbasii poporului si au zis catre popor: "Asa zice Faraon: Nu va mai dau paie.

11. Mergeti voi insiva si va adunati paie de unde veti gasi, dar din lucrul vostru nu vi se va scadea nimic!"
12. Atunci s-a risipit poporul in tot Egiptul, ca sa stranga trestie in loc de paie.

13. Iar slujbasii ii sileau, zicand: "Impliniti-va lucrul dat pentru fiecare zi, ca atunci cand vi se dadea paie".
14. Iar pe slujbasii pusi peste ei de capeteniile lui Faraon ii bateau, zicand: "Pentru ce n-ati facut si astazi numarul vostru de caramizi, ca ieri si ca alaltaieri?"
15. Atunci s-au dus slujbasii fiilor lui Israel si au strigat catre Faraon, zicand: "Pentru ce faci asa cu robii tai?

16. Paie nu se dau robilor tai, dar ne zic: Faceti caramida. Si robii tai sunt batuti si POPORUL TAU E MEREU VINOVAT".

În prealabil postat de user11

Domnule The Brave, va rog reflectati mai intens la contextul actual fata de cele intamplate acum ceva mii de ani in urma, pe vremea faraonilor:

Iesirea 5:
7. "De acum inainte sa nu mai dati poporului paie pentru facerea caramizii, ca ieri si ca alaltaieri, ci sa se duca ei sa-si adune paie.
8. Dar caramizi sa faca tot atatea cate faceau in fiecare zi; sa-i siliti si sa nu le imputinati munca; fiindca sunt fara treaba si de aceea striga si zic: Haidem sa aducem jertfa Dumnezeului nostru!
9. Sa fie dar impovarati de lucru oamenii acestia si sa se indeletniceasca cu acestea, iar nu sa se indeletniceasca cu vorbe mincinoase!"
10. Si au iesit capeteniile lor si slujbasii poporului si au zis catre popor: "Asa zice Faraon: Nu va mai dau paie.

11. Mergeti voi insiva si va adunati paie de unde veti gasi, dar din lucrul vostru nu vi se va scadea nimic!"
12. Atunci s-a risipit poporul in tot Egiptul, ca sa stranga trestie in loc de paie.

13. Iar slujbasii ii sileau, zicand: "Impliniti-va lucrul dat pentru fiecare zi, ca atunci cand vi se dadea paie".
14. Iar pe slujbasii pusi peste ei de capeteniile lui Faraon ii bateau, zicand: "Pentru ce n-ati facut si astazi numarul vostru de caramizi, ca ieri si ca alaltaieri?"
15. Atunci s-au dus slujbasii fiilor lui Israel si au strigat catre Faraon, zicand: "Pentru ce faci asa cu robii tai?

16. Paie nu se dau robilor tai, dar ne zic: Faceti caramida. Si robii tai sunt batuti si POPORUL TAU E MEREU VINOVAT".

Cred ca este irelevant din punctul de vedere a ceea ce s-a discutat mai sus. Adica nu are vreo legatura. Scotland the Brave a spus foarte explicit ce era de spus.
On-topic, aparitia curentelor gen arminianism reprezinta o reintroducere a fantomei pelagiene pe usa dinspre ghena a istoriei si un atac la adresa Reformei.

[user11]

În prealabil postat de Theodor_de_Mopsuestia

Cred ca este irelevant din punctul de vedere a ceea ce s-a discutat mai sus. Adica nu are vreo legatura. Scotland the Brave a spus foarte explicit ce era de spus.
On-topic, aparitia curentelor gen arminianism reprezinta o reintroducere a fantomei pelagiene pe usa dinspre ghena a istoriei si un atac la adresa Reformei.

Dupa Exod, poporul evreu si-a manifestat nemultumirea fata de Moise, si de Dumnezeu, spunand ca sub robia faraonica aveau ce manca.
Mai mult, Dumnezeu L-a trimis pe Iisus, in perioada in care poporul evreu era dedat la diverse practici vrajitoresti si inchinari la idoli, si, au ajuns pana acolo incat practicau negotul in Templu.
Si mai rau de atat, au negat efectiv existenta Lui Dumnezeu.

In 19:
14. Si era Vinerea Pastilor, cam la al saselea ceas, si a zis Pilat iudeilor: Iata Imparatul vostru.
15. Deci au strigat aceia: Ia-L! Ia-L! Rastigneste-L! Pilat le-a zis: Sa rastignesc pe Imparatul vostru? Arhiereii au raspuns: Nu avem imparat DECAT pe Cezarul.

LC 20:
25. Si El a zis catre ei: Asadar, dati cele ce sunt ale Cezarului, Cezarului si cele ce sunt ale lui Dumnezeu, lui Dumnezeu.

Ce s-a intamplat dupa rastignirea Lui Iisus cu poporul evreu?
De ce pomeneste Iisus de proorocul Iona?