Cuvant de duminica...

[tara tara vrem ostas]

1 Cand iti aduci aminte de Dumnezeu, înmulteste-ti rugãciunile, pentru ca, atunci când vei uita de El, Dumnezeu sã nu te uite (Sf. Marcu Ascetul).
2 Cei in care a rasarit lumina credintei se sfiesc sa se mai roage pentru ei.
3 Cel ce cere de la Dumnezeu lucruri mai prejos de vrednicia sa, va primi lucruri mai presus de sine.
4 Cel ce pune capãt rugãciunii începe a pãcãtui (Sf. Efrem Sirul).
5 Cel ce se roaga pentru dusmani, nu va tine minte raul.
6 Cel ce stie sã se roage bine, stie sã si trãiascã bine (Fericitul Augustin).
7 Cel ce tine minte rãul nu se poate ruga curat (Sf. Marcu Ascetul).
8 Cel ce tine minte raul si se roaga, e ca unul care seamana in mare si asteapta sa secere.
9 Cine se roagã neîncetat este înger pãmântesc (Avva Evagrie Ponticul).
10 Cu cat te rogi mai mult din suflet pentru cel ce te defaima, cu atat Dumnezeu le arata adevarul celor ce se smintesc.
11 Cum puteti pretinde ca Dumnezeu sã ia seama la rugãciunea voastrã, dacã voi însivã nu luati seama la rugãciune ? (Sf. Ciprian).
12 Dacã cineva nu se socoteste pãcãtos, rugãciunea lui nu este primitã de Dumnezeu (Sf. Isaac Sirul).
13 Dacã te rogi lui Dumnezeu pentru ceva si El întârzie sã te asculte, nu te scârbi pentru aceasta. Tu nu esti mai întelept decât El (Sf. Isaac Sirul).
14 Dacã vrei ca rugãciunea ta sã zboare pânã la Dumnezeu, dã-i douã aripi: postul si milostenia (Sf. Isaac Sirul).
15 Desi noi nu intelegem puterea rugaciunii in lupta cu patimile, dracii o inteleg.
16 Dumnezeu nu primeste o rugãciune izvorâtã dintr-o inimã care cugetã cele necuvenite (Avva Isaia Pustnicul).
17 Dupa ce te-ai rugat cum trebuie, asteapta cele ce nu trebuie si stai barbateste pazind rodul tau.
18 Fãrã rugãciune nici o virtute nu se poate pãstra (Sf. Simeon Noul Teolog).
19 Fara rugaciune nu te poti apropia de Dumnezeu.
20 Fãrã rugãciune viata noastrã duhovniceascã flãmânzeste, înseteazã si moare (Sf. Ioan Hrisostom).
21 În rugãciune noi stãm de vorbã cu Dumnezeu, în Sfânta Scripturã Dumnezeu stã de vorbã cu noi (Fericitul Augustin).
22 Mãrturia mintii iubitoare de Dumnezeu este rugãciunea (Avva Ilie Ecdicul).
23 Nimic nu ajutã mai mult lucrãrii ca rugãciunea si nimic nu foloseste mai mult decat ea pentru a câstiga bunãvointa lui Dumnezeu (Sf. Marcu Ascetul).
24 Roagã-te stãruitor pentru orice lucru, ca unul ce nu poti face nimic fãrã ajutorul lui Dumnezeu (Sf. Marcu Ascetul).
25 Rugaciunea celui ce tine minte raul e o samanta aruncata pe piatra.
26 Rugaciunea de noapte sa-ti fie mai de pret decat toate faptele de peste zi.
27 Rugãciunea este cea mai mare torturã si groazã pentru duhurile rele (Sf. Nil Sinaitul).
28 Rugãciunea este trebuitoare sufletului ca rãsuflarea trupului (Sf. Ioan Hrisostom).
29 Rugãciunea este unitatea de mãsurã a dragostei (Fericitul Augustin).
30 Rugãciunea este vlãstarul blândetii si al lipsei de mândrie (Avva Evagrie Ponticul).
31 Rugaciunea este, dupa insusirea ei, insotirea si unirea omului cu Dumnezeu; iar dupa lucrare, sustinatoarea lumii, ispasire a pacatelor, pod de trecere peste ispite, perete de sprijin si aparare in fata necazurilor, lucrare si hrana a ingerilor; calaul deznadejdii, oglinda inaintarii.
32 Rugãciunea fãrã dragoste nu este ascultatã, pentru cã numai dragostea deschide usile rugãciunii (Sf. Efrem Sirul).
33 Rugaciunea si postul gonesc gandul spurcat.
34 Rugaciunea staruitoare este pieirea trandaviei.
35 Sã nu te mândresti daca te-ai rugat pentru altii si ai fost ascultat, pentru cã ceea ce a lucrat si a sãvârsit a fost credinta lor (Sf. Ioan Hrisostom).
36 Si de la cel neputincios Dumnezeu cere rugaciune duhovniceasca.
37 Slujitor este cel ce cu trupul sta in fata oamenilor, dar cu mintea bate prin rugaciune la poarta cerurilor.
38 Tot ce am sãvârsit fãrã rugãciune si ascultare, ne este pe urmã vãtãmãtor si fãrã pret (Sf. Marcu Ascetul).

[glykys]

Oameni placuti lui Dumnezeu din Evanghelie

Intre acestia, cel dintai cu care facem cunostinta, citind Sfanta Evanghelie de la Matei, este sutasul din Capernaum.
Despre sutasul din Capernaum, stim ca este omul de care s-a minunat Domnul Hristos, ne gandim la sutasul din Capernaum, cand zicem sutasul din Capernaum, ne gandim la omul de care s-a minunat Domnul Hristos.Si pentru ca s-a minunat Domnul Hristos de el, fara indoiala ca acest om este placut Domnului Hristos, fara indoiala ca este un om placut lui Dumnezeu...

In Sfanta Evanghelie se spune ca S-a minunat pentru credinta lui, care era mai mare decat credinta pe care o astepta Domnul Hristos de la poporul lui Israel, poporul lui israel fiind mai pregatit pentru a intelege si a trai credinta decat capitanul acela, strain de credinta evreilor. Or acel capitan din Capernaum a avut mai multa credinta decat a gasit Domnul Hristos intre fiii lui Israel.
Ce a mai avut sutasul din Capernaum, pe langa credinta? A mai avut si nadejde, pentru ca nu se poate sa ai credinta si sa nu ai si nadejde, cine are credinta, sigur are si nadejde. Si a mai avut si iubire. In Sfanta Evanghelie dupa luca spune ca il iubea pe servitorul sau si, mijlocind pentru el, si-a aratat credinta in Mantuitorul nostru Iisus Hristos, unita cu iubirea fata de servitorul sau, si asta intr-o vreme in care servitorii erau dispretuiti, in general, de stapanii lor. Si mai este o virtute, a smereniei, pe care o desprindem din cuvantul sutasului: Nu sunt vrednic sa intri sub acoperamantul meu, deci nu sunt vrednic sa intri in casa mea...

Deci sunt patru virtuti pe care trebuie sa le aiba orice om ca sa intre in imparatia cerurilor: credinta, nadejdea, iubirea si smerenia.

[cristiboss56]

Sa nu spui ca doar credinta in Hristos poate sa te mantuiasca . Aceasta este cu neputinta , daca nu dobandesti si iubirea practica .
Simpla credinta , care nu este insotita de fapte de iubire , nu foloseste la nimic , de vreme ce si demonii cred si se cutremura .

[Yasmina]

Pe un drum, un caine a sarit la un om si a inceput sa-l latre. Omul, insa, a pus imediat mana pe o piatra si a aruncat dupa animal. Cainele s-a ferit si, ce sa vezi ?!, a sarit mai tare la om, gata-gata sa-l muste. Speriat rau, omul a mai apucat doar sa intre intr-o curte si sa tranteasca poarta. Acum statea acolo, in timp ce cainele urla de mama focului dincolo de gard.
Chiar in acel timp, a trecut pe strada si un calugar. Vazandu-l, cainele a sarit la parinte, latrand si aratandu-si coltii. Linistit, calugarul a scos o bucata de paine din traista si i-a intins-o catelului. Imediat, acesta a incetat sa latre, s-a apropiat usor-usor si, dandu-si seama de bunatatea omului, a luat bucatica de paine chiar din mana acestuia si a inceput sa o manance de zor. Apoi s-a asezat langa calugar, dand din coada.

- Vezi, omule - i-a spus parintele celui din spatele gardului - bunatatea naste totdeauna bunatate. Daca tu ai fost rau cu cainele, cum ai fi vrut sa fie el cu tine. Hai, vino si mangaie-l!

Sa nu mai faci niciodata un rau, acolo unde poti face bine. Si crede-ma, oriunde si oricand poti face numai bine. De tine depinde!

[Hartford]

În prealabil postat de Yasmina

Pe un drum, un caine a sarit la un om si a inceput sa-l latre. Omul, insa, a pus imediat mana pe o piatra si a aruncat dupa animal. Cainele s-a ferit si, ce sa vezi ?!, a sarit mai tare la om, gata-gata sa-l muste. Speriat rau, omul a mai apucat doar sa intre intr-o curte si sa tranteasca poarta. Acum statea acolo, in timp ce cainele urla de mama focului dincolo de gard.
Chiar in acel timp, a trecut pe strada si un calugar. Vazandu-l, cainele a sarit la parinte, latrand si aratandu-si coltii. Linistit, calugarul a scos o bucata de paine din traista si i-a intins-o catelului. Imediat, acesta a incetat sa latre, s-a apropiat usor-usor si, dandu-si seama de bunatatea omului, a luat bucatica de paine chiar din mana acestuia si a inceput sa o manance de zor. Apoi s-a asezat langa calugar, dand din coada.

- Vezi, omule - i-a spus parintele celui din spatele gardului - bunatatea naste totdeauna bunatate. Daca tu ai fost rau cu cainele, cum ai fi vrut sa fie el cu tine. Hai, vino si mangaie-l!

Sa nu mai faci niciodata un rau, acolo unde poti face bine. Si crede-ma, oriunde si oricand poti face numai bine. De tine depinde!

Cata intelepciune aici....da mie tot imi e frica de ciinii de pe stada.......
eu cind eram mai mica si eram pe stada cind vedeam cite un ciine latrand ziceam" lacata in gura ta cheia in mana mea" si ciinele se departa.

[Yasmina]

În prealabil postat de Hartford

Cata intelepciune aici....da mie tot imi e frica de ciinii de pe stada.......
eu cind eram mai mica si eram pe stada cind vedeam cite un ciine latrand ziceam" lacata in gura ta cheia in mana mea" si ciinele se departa.

Povestea asta poate sa fie inspirata dintr-o intamplare adevarata!

Cainii se comporta intocmai ca atare,capituleaza intotdeauna la blandete :)

[tara tara vrem ostas]

Cainii sunt animale intelepte. Se taraie intr-un colt linistit si isi ling ranile si nu se alatura din nou lumii,decat in momentul in care se simt intregi din nou. Agatha Christie

http://www.crestinortodox.ro/forum/s...&postcount=917

[LittleSparrow]

În prealabil postat de Yasmina

"Sa nu mai faci niciodata un rau, acolo unde poti face bine.
Si crede-ma, oriunde si oricand poti face numai bine."

Cred că nu mai pot adăuga nimic.