nunta dintre un ortodox si un catolic

În prealabil postat de Marinela

Buna ziua! Sunt ortodaxa si divortata. Prietenul meu este catolic si vrem sa ne cununam la ortodoxi. El nu vrea sa isi schimbe religia. Nici eu nu vreau sa o schimb pe a mea. In conditiile astea ( el sa ramana catolic) se poate face cununia ortodoxa?
Multumesc anticipat.

Marinelo, Marinelo

Iti doresc numai bine si sa iti fie bine...dar pentru ca iti doresc binele ma simt dator sa iti spun niste lucruri, desi poate nu sunt in masura (nu sunt mai presus cu nimic).

(Parintele Arsenie Boca):
"Unirea între bărbat şi femeie (familia) trebuie să fie veşnică şi nefăţarnică."
"Iisus sfinţeşte unirea trupească a bărbatului cu femeia, ridicand casatoria la inaltimea de mare Taina - in Hristos si in Biserica."
"Iisus vede in casatorie, mai inainte de orice (duhovniceşte vorbind), împreunarea a două trupuri. De data aceasta întăreşte spusa Vechii Legi „nu mai sunt două trupuri ci un singur trup”. Mirele şi mireasa fac un singur trup, cu neputinţă de despărţit. Acel bărbat nu va avea altă femeie; femeia aceea nu va cunoaşte alt bărbat, până nu i-a despărţit moartea. Împerecherea bărbatului cu femeia, când nu-i uşurarea une luxurii vagaboande, ori a unei prostituări furişe, când e întâlnirea şi oferta a două feciorii sănătoase, când e precedată de o alegerea nesilită, de o patimă curată , de-o învoială ştiută de lume şi consfinţită, capătă caracter aproape mistic, pe care nimeni nu nu-l mai poate înlătura. Alegerea e fără schimbare, patima (pasiunea) curată e consfinţită , învoiala e veşnică. În cele două trupuri ce se strâng în dorinţă sunt două suflete ce se regăsesc în iubire. Cele două trupuri se schimbă într-un singur trup , cele două suflete într-un singur suflet.
Cei doi şi-au amestecat sângele; dar din această contopire se naşte o faptură nouă, plămădită din viaţa lor: întruchiparea vădită a contopirii lor. Iubirea-i face asemenea lui Dumnezeu: făurari ai mereu reînoitei şi miraculoasei faceri.
Dar această trupească şi rituală vanitate, cea mai desăvârşită dintre nedesăvârşitele înjghebări omeneşti (nunta creştină), nu trebuie să fie tulburată ori întreruptă niciodată. Adulterul o strică; divorţul o curmă. Adulterul este traducerea (trădarea) vicleană a unităţii, divorţul renegarea-i definitivă. Adulterul este un divorţ sercret, întemeiat pe minciună şi trădare; divorţul, urmat de o nouă căsătorie, e adulterul legiut.
"Cu divorţul nu scapi de greşlile făcute. Adesea ele te urmăresc în multe căsătorii sau în orice altă parte ai luat-o. Nu te scapă nici rugăciunile! Spovedania doar te pune în temă cu vinovăţiile tale faţă de „hotarele legii” de la cununie, pe care le-ai călcat şi-ţi dă iertarea lui Dumnezeu pentru neştiinţă, dacă aceasta a fost, sau pentru neputiinţă, dacă aceasta este, şi-ţi dă puterea şi răbdarea ispăşirii, dacă te îndrepţi ca şi convieţuire."

Sper sa te ajute sfaturile parintelui. Desfrânarea între soţi mă gandesc că iţi este clară (dacă nu putem purta o discuţie şi pe tema aceasta). Să fii cu bagare de seama la aceste sfaturi.

Să fie de folos!

"Dacă aveţi minte, bine e să luaţi aminte!"