casatoria cu o persoana nebotezata

[Azzuurra]

În prealabil postat de Adriana3

Ce persoana isi da seama abia dupa casatorie ca si-a luat un necredincios? Si unde a zis Iisus ca exista alt motiv de despartire in afara adulterului? Tocmai ca persoana necredincioasa era cea care accepta sau refuza sa mai stea cu cineva devenit credincios dupa casatorie. Si asa se intampla pana astazi. Se fac si filme pe tema asta, cupluri casatorite atee si in care unul dintre soti ajunge apoi credincios, cu toata drama traita apoi mai ales de cel care ramane in continuare necredincios. Ma tot minunez pana unde poate duce patima unei idei.

Imi cer scuze. Ai dreptate. Din tot ce-am citit versetele erau aduse in scopul in a nu-ti parasi barbatul daca greseste si nu ca nu ar fi boteazat.

Am citit in alte parti si am vazut ca era vorba despre casatoriile mixte in trecut.

Dar imi asum si sustin tot ce-am scris mai sus, cu diferenta ca in trecut, se facea referire la faptul ca daca cineva era deja casatorit si unul a trecut la credinta sa nu-l paraseasca pe celalat.

Oricum, ei acum nu sunt casatoriti si vor sa-si inceapa casatoria printr-o minciuna, destul de grava. Adica mai bine si-ar asuma-o. Si nu inteleg de ce cineva care vrea sa se casatoreasca religios, din considerente pe care nu le cunosc avand in vedere ca nu crede, poate o face pentru sotul, de ce nu s-ar si boteza daca tot se cununa? Ce o impiedica? As ar fi cununia valabila, sotul fericit, preotul fericit si nu vad ce-ar pierde. Si daca ar lua in considerare ca poate exista, sau chiar daca va crede in continuare ca nu, cu ce ar fi afectata de Botez?

"Canonul 72 al Sinodului Trulan sau V-VI Ecumenic: CRESTINII SA NU SE CASATOREASCA CU ERETICI SI CU NECRESTINI

Sa nu se ingaduie ca barbatul ortodox sa se lege (prin casatorie) cu femeia eretica, nici ca femeia ortodoxa sa se uneasca (prin casatorie) cu un barbat eretic, ci de s-ar si vadi ca s-a facut un lucru ca acesta de catre vreunul dintre toti, casatoria (nunta) sa se socoteasca fara de tarie, si casatoria (insotirea nelegiuita) sa se desfaca – caci nu se cade a amesteca cele ce n-au amestecare, nici oii sa se imperecheze cu lupul, si nici partii lui Hristos cu soarta (ceata) pacatosilor; iar daca cineva ar calca cele oranduite de noi, sa se afuriseasca. Iar daca unii, gasindu-se inca in necredinta si nefiind inca numarati in turma ortodocsilor, s-au legat (potrivit) intreolalta, prin casatoria legiuita, si apoi unul dintre ei alegand binele a alergat la lumina adevarului, iar celalalt a fost tinut (stapanit) de legatura saracirii, nealegand (nedorind) sa vada (sa ia in seama) razele dumnezeiesti; daca sotia cea necredincioasa socoteste ca este bine (consimte) sa vietuiasca cu sotul cel credincios, sau, dimpotriva, cel necredincios cu sotia cea credincioasa, sa nu fie despartiti, dupa dumnezeiescul apostol: „Caci barbatul necredincios se sfinteste prin femeie, si femeia necredincioasa se sfinteste prin barbat” (I Cor. 7,14)."

Aici spune ca daca unul e credincios si celalat nu, sa nu se casatoreasca. Dar daca s-au casatorit doi ateei si unul a hotarat sa fie crestin, celalat sa nu-l lase.



"14. Nu vă înjugaţi la jug străin cu cei necredincioşi, căci ce însoţire are dreptatea cu fărădelegea? Sau ce împărtăşire are lumina cu întunericul?
15. Şi ce învoire este între Hristos şi Veliar sau ce parte are un credincios cu un necredincios?
16. Sau ce înţelegere este între templul lui Dumnezeu şi idoli? Căci noi suntem templu al Dumnezeului celui viu, precum Dumnezeu a zis că: "Voi locui în ei şi voi umbla şi voi fi Dumnezeul lor şi ei vor fi poporul Meu".
17. De aceea: "Ieşiţi din mijlocul lor şi vă osebiţi, zice Domnul, şi de ce este necurat să nu vă atingeţi şi Eu vă voi primi pe voi.
18. Şi voi fi vouă tată, şi veţi fi Mie fii şi fiice", zice Domnul Atotţiitorul. "

Nici copilul la Botez nu stie ce "primeste", dar primeste si contientizeaza dupa ce-a primit( din punct de vedere al cunosterii credintei) si oricum e spre binele lui. Din punct de vedere al simtirii, poate sunt mai aproape de Dumnezeu, n-am de unde sa stiu.

Nu cred ca unui Ateeu i-ar fi frica de Botez, ci doar cuiva care simte si stie, i-ar fi frica. :)

http://apologeticum.wordpress.com/20...esc-astfel-de/

P.S. N-am nimic cu ei, sper sa se casatoreasca, crestini.

[Adriana3]

În prealabil postat de Azzuurra

Imi cer scuze. Ai dreptate. Din tot ce-am citit versetele erau aduse in scopul in a nu-ti parasi barbatul daca greseste si nu ca nu ar fi boteazat.

Am citit in alte parti si am vazut ca era vorba despre casatoriile mixte in trecut.

Dar imi asum si sustin tot ce-am scris mai sus, cu diferenta ca in trecut, se facea referire la faptul ca daca cineva era deja casatorit si unul a trecut la credinta sa nu-l paraseasca pe celalat.

Oricum, ei acum nu sunt casatoriti si vor sa-si inceapa casatoria printr-o minciuna, destul de grava. Adica mai bine si-ar asuma-o. Si nu inteleg de ce cineva care vrea sa se casatoreasca religios, din considerente pe care nu le cunosc avand in vedere ca nu crede, poate o face pentru sotul, de ce nu s-ar si boteza daca tot se cununa? Ce o impiedica? As ar fi cununia valabila, sotul fericit, preotul fericit si nu vad ce-ar pierde. Si daca ar lua in considerare ca poate exista, sau chiar daca va crede in continuare ca nu, cu ce ar fi afectata de Botez?

"Canonul 72 al Sinodului Trulan sau V-VI Ecumenic: CRESTINII SA NU SE CASATOREASCA CU ERETICI SI CU NECRESTINI

Sa nu se ingaduie ca barbatul ortodox sa se lege (prin casatorie) cu femeia eretica, nici ca femeia ortodoxa sa se uneasca (prin casatorie) cu un barbat eretic, ci de s-ar si vadi ca s-a facut un lucru ca acesta de catre vreunul dintre toti, casatoria (nunta) sa se socoteasca fara de tarie, si casatoria (insotirea nelegiuita) sa se desfaca – caci nu se cade a amesteca cele ce n-au amestecare, nici oii sa se imperecheze cu lupul, si nici partii lui Hristos cu soarta (ceata) pacatosilor; iar daca cineva ar calca cele oranduite de noi, sa se afuriseasca. Iar daca unii, gasindu-se inca in necredinta si nefiind inca numarati in turma ortodocsilor, s-au legat (potrivit) intreolalta, prin casatoria legiuita, si apoi unul dintre ei alegand binele a alergat la lumina adevarului, iar celalalt a fost tinut (stapanit) de legatura saracirii, nealegand (nedorind) sa vada (sa ia in seama) razele dumnezeiesti; daca sotia cea necredincioasa socoteste ca este bine (consimte) sa vietuiasca cu sotul cel credincios, sau, dimpotriva, cel necredincios cu sotia cea credincioasa, sa nu fie despartiti, dupa dumnezeiescul apostol: „Caci barbatul necredincios se sfinteste prin femeie, si femeia necredincioasa se sfinteste prin barbat” (I Cor. 7,14)."

Aici spune ca daca unul e credincios si celalat nu, sa nu se casatoreasca. Dar daca s-au casatorit doi ateei si unul a hotarat sa fie crestin, celalat sa nu-l lase.



"14. Nu vă înjugaţi la jug străin cu cei necredincioşi, căci ce însoţire are dreptatea cu fărădelegea? Sau ce împărtăşire are lumina cu întunericul?
15. Şi ce învoire este între Hristos şi Veliar sau ce parte are un credincios cu un necredincios?
16. Sau ce înţelegere este între templul lui Dumnezeu şi idoli? Căci noi suntem templu al Dumnezeului celui viu, precum Dumnezeu a zis că: "Voi locui în ei şi voi umbla şi voi fi Dumnezeul lor şi ei vor fi poporul Meu".
17. De aceea: "Ieşiţi din mijlocul lor şi vă osebiţi, zice Domnul, şi de ce este necurat să nu vă atingeţi şi Eu vă voi primi pe voi.
18. Şi voi fi vouă tată, şi veţi fi Mie fii şi fiice", zice Domnul Atotţiitorul. "

Nici copilul la Botez nu stie ce "primeste", dar primeste si contientizeaza dupa ce-a primit( din punct de vedere al cunosterii credintei) si oricum e spre binele lui. Din punct de vedere al simtirii, poate sunt mai aproape de Dumnezeu, n-am de unde sa stiu.

Nu cred ca unui Ateeu i-ar fi frica de Botez, ci doar cuiva care simte si stie, i-ar fi frica. :)

http://apologeticum.wordpress.com/20...esc-astfel-de/

P.S. N-am nimic cu ei, sper sa se casatoreasca, crestini.

Botezul trebuie dat celui ce crede in Iisus Hristos, nu este ca o bomboana care se ia si ce poate face rau ca doar e dulce. Iar a impiedica doi oameni care se iubesc sa se casatoreasca doar pentru ca unul este necredincios, sau este credincios dar in alta religie, este lipsa de iubire si de respect pentru ambele persoane. Daca oamenii ar avea iubire in inima, nu s-ar mai pune astfel de intrebari si nici nu ar mai exista nici un canon.
Si apropos de oamenii necurati: asa era porunca Vechiului Testament iar apostolii nu au inteles imediat ca prin venirea lui Iisus nu mai era nimeni necurat. A fost sf. Petru cel care a primit, prin vedenie, porunca sa nu mai numeasca pe nimeni necurat tocmai pentru ca El curatise toti oamenii. Si i-a curatit tocmai prin faptul ca Legea Sa a fost pusa in inimile tuturor oamenilor prin Noul sau Legamant. Acum nu mai este nimeni necurat si fara de lege ca in Vechiul Testament, poporul ales nu mai sunt evreii ci toti cei care se hotarasc da asculte Legea iubirii sadita in inimile lor. Ori la asta suntem chemati toti acum, nu numai evreii.

[Azzuurra]

Versetul de mai sus face parte din Noul Testament, Epistola a doua către Corinteni a Sfântului Apostol Pavel, Capitolul 6, !4.

Asa cum Santul Apostol Pavel a zis ca daca 2 ateei sunt deja casatoriti(Cor. I, Cap. 7, 12) si unul devine credincios, sa nu se desparta daca nu vor; asa a zis ca un ateu si un credincios "sa nu se inhame la un jug impreuna"(Cor. II, Cap. 6, 14).

Nu cred ca este "o bomboana" Botezul, dar cred ca o persoana care a facut fapte bune si s-a botezat, in ciuda "necredintei" sale, daca moare, poate are sanse sa ajunga in Rai.

Chiar cred ca unui ateu ii va fi bine daca se boteaza.

Acum, nu inteleg de ce o persoana care vrea sa se cunune religios in Religia Ortodoxa nu vrea sa si boteze? Adica ce frica tie de Botez, daca nu crezi? Cu ce te poate afecta? Si pui problema ca cine stie, daca exista e bine pentru mine. Si nici copiii nu stiu ce inseamna Botezul, dar se boteaza. Ca este spre binele lor.

Daca eu nu cred in blesteme si ma blesteama cineva pe strada, nu mi-e frica de blestemul acelei persoane pentru ca nu cred. Poate doar imi pare rau ca cineva gandeste asa sau "mi-a pus gand rau". Dar nu cred, nu ma afecteaza.

Dar cred ca problema ateismului e alta. Sper sa nu se supere nimeni.

În prealabil postat de AlinB

"cu mari daruri vin si mari responsabilitati"

Dupa cum este mentionat mai sus, sa fii credincios e greu, sa fii ateu e usor. Ce convenabil sa crezi ca nu exista o alta viata.

Si revin la intrebare: de ce unui Ateu ii este frica de Botez?

Sau se gandeste: daca ma duc la Dumnezeu nebotezat, ma scuz ca n-am stiut, daca ma duc botezat, nu mai am scuza .

Oricum, si Taina Cununiei implica anumite responsabilitati, luare de cunostinta si juraminte. Si odata ce-ai intrat in Biserica si te-ai cununat, inseamna ca recunosti credinta ortodoxa.

Cred ca

[Adriana3]

Eu am fost atee 17 ani de zile si sunt convinsa ca Botezul primit de bebelus a fost doar cu apa pentru ca, daca ar fi fost si cu Duh Sfant, n-as mai fi fost atee. Prin Duhul Sfant se cunoaste Dumnezeu. Ca atare, abia la 17 ani am primit si Botezul cu Duh Sfant fara nici o interventie umana.

Ca atare, unei persoane care nu crede, nu poate sa ii faca rau Botezul, ce rau sa ii faca un pic de apa? Daca ar fi si cu Duh Sfant intr-adevar, ar insemna ca persoana sa creada brusc in Dumnezeu dupa Botez ceea ce nu se intampla. De aceea Botezul se facea invers: intai era aleasa persoana de catre Dumnezeu ajungand sa creada, prin Duhul Sfsnt in Domnul Iisus, dupa care primea si Botezul cu apa in numele sfintei Treimi.
Ca atare, daca persoana nu devine credincioasa prin Botez, tot un ateu se va casatori cu cel crestin. Asa cum eram si eu atee. Botezul nu ma facea crestina. Daca nu aveam credinta, inseamna ca nu aveam Duh Sfant. Ca atare este doar ipocrizie din partea bisericii sa ceara unui necredincios sa se Boteze pentru a-l casatori pentru ca tot casatorie mixta credincios-necredincios este. Daca mai tarziu primeste Duhul Sfant, s-ar putea sa regrete faptul de a fi deja botezata cum este si in cazul meu.

Casatoria insa este altceva pentru simplul fapt ca se face in doi iar partenerul credincios are tot dreptul la o casatorie religioasa atata timp cat partenerul nu are nimic impotriva.
Cat despre pasajul din Sf. Ap. Pavel, ceea ce am vrut sa spun este ca, fiind evreu, avea obiceiul sa ii numeasca pe "necredinciosi" impuri. Domnul insa a curatit creatia Sa, insa oamenii nu au inteles imediat. Nu este ca la evrei unde ori esti evreu din nastere si ca atare pe viata ori nu esti. Cu rare exeptii de convertiri destul de greu digerate. La crestini insa, ne putem casatori azi cu un ateu si maine sa devina crestin, nu mai este atat de batut in cuie ca la evrei.

[AlinB]

În prealabil postat de Adriana3

Eu am fost atee 17 ani de zile si sunt convinsa ca Botezul primit de bebelus a fost doar cu apa pentru ca, daca ar fi fost si cu Duh Sfant, n-as mai fi fost atee. Prin Duhul Sfant se cunoaste Dumnezeu. Ca atare, abia la 17 ani am primit si Botezul cu Duh Sfant fara nici o interventie umana.

Bun, induiosatoare poveste dar mai bine sa revenim la obiectii, afirmati ca oricine nu este ateu are Duhul Sfant sau este botezat cu Duhul Sfant?

Ca atare, unei persoane care nu crede, nu poate sa ii faca rau Botezul, ce rau sa ii faca un pic de apa? Daca ar fi si cu Duh Sfant intr-adevar, ar insemna ca persoana sa creada brusc in Dumnezeu dupa Botez ceea ce nu se intampla.

Serios? De unde ati ajuns la axioma asta?
Nu ca ar fi imposibil, Sfanta Traditie mentioneaza cel putin un astfel de caz, dar mai bine trecem peste ca oricum nu aveti tangeta cu asa ceva :)

Dar ca sa revenim, afirmati asta si vreo logica, o demonstratie ceva?
Mai ales ca botezul pe care il predicati este cel facut la maturitate cand omul crede deja si decide sa se boteze..deci pana la urma primeste Duhul Sfant inainte de botez si dupa?

De aceea Botezul se facea invers: intai era aleasa persoana de catre Dumnezeu ajungand sa creada, prin Duhul Sfsnt in Domnul Iisus, dupa care primea si Botezul cu apa in numele sfintei Treimi.

Deci afirmati cu tarie ca Sfantul Duh se primeste inainte e botez, si in nici un caz dupa.

Deci rostul botezului care este dupa dumneata?

Ca atare, daca persoana nu devine credincioasa prin Botez, tot un ateu se va casatori cu cel crestin.

Pai va contraziceti, ati afirmat ca (virgula) credinta precede botezul.
Acum spuneti ca este o consecinta a Botezului?

Si inca o data, dupa Botez o persoana poate deveni atee sau nu?

Si daca nu e atee dar nici nu vrea sa se boteze, care este problema?
Are deja Duhul Sfant sau nu?

Asa cum eram si eu atee. Botezul nu ma facea crestina. Daca nu aveam credinta, inseamna ca nu aveam Duh Sfant.

Si daca ai credinta dar nu ai fapte, ai Duh Sfant?

Daca mai tarziu primeste Duhul Sfant, s-ar putea sa regrete faptul de a fi deja botezata cum este si in cazul meu.

Regretul datorandu-se practic carui fapt, concret?
Ca nu va puteti boteza a doua oara?
Nu vad vreun impediment spiritual in primul botez.
Care e motivul?

La crestini insa, ne putem casatori azi cu un ateu si maine sa devina crestin, nu mai este atat de batut in cuie ca la evrei.

Dar procesul invers, sa te casatoresti azi cu un crestin si maine sa devina ateu cum il explicati?

[Adriana3]

În prealabil postat de AlinB

Bun, induiosatoare poveste dar mai bine sa revenim la obiectii, afirmati ca oricine nu este ateu are Duhul Sfant sau este botezat cu Duhul Sfant?

Serios? De unde ati ajuns la axioma asta?
Nu ca ar fi imposibil, Sfanta Traditie mentioneaza cel putin un astfel de caz, dar mai bine trecem peste ca oricum nu aveti tangeta cu asa ceva :)

Dar ca sa revenim, afirmati asta si vreo logica, o demonstratie ceva?
Mai ales ca botezul pe care il predicati este cel facut la maturitate cand omul crede deja si decide sa se boteze..deci pana la urma primeste Duhul Sfant inainte de botez si dupa?

Deci afirmati cu tarie ca Sfantul Duh se primeste inainte e botez, si in nici un caz dupa.

Deci rostul botezului care este dupa dumneata?



Pai va contraziceti, ati afirmat ca (virgula) credinta precede botezul.
Acum spuneti ca este o consecinta a Botezului?

Si inca o data, dupa Botez o persoana poate deveni atee sau nu?

Si daca nu e atee dar nici nu vrea sa se boteze, care este problema?
Are deja Duhul Sfant sau nu?

Si daca ai credinta dar nu ai fapte, ai Duh Sfant?

Regretul datorandu-se practic carui fapt, concret?
Ca nu va puteti boteza a doua oara?
Nu vad vreun impediment spiritual in primul botez.
Care e motivul?

Dar procesul invers, sa te casatoresti azi cu un crestin si maine sa devina ateu cum il explicati?

Domnule Alin,

Observ ca amestecati putin borcanele dar nu-i vina dvs.
Exista trei situatii pe care le luasem in discutie:

1. botezul de bebelus
2. botezul la varsta adulta din convingere (credinta)
3. botezul la varsta adulta din obligatie (pentru a putea incheia o casatorie religioasa cu o persoana botezata)

Cazul 1. Botezul se face cu apa iar persoana primeste Botezul cu Duhul Sfant atunci cand sufla Duhul. Poate sa fi suflat chiar si inainte, in pantecele mamei, dar astea sunt cazuri rare, si se poate de asemenea sa nu sufle niciodata si ca atare persoana moare atee chiar daca a fost Botezata.

Cazul 2. Botezul la varsta adulta din convingere. Persoana primeste Duhul Sfant prin care il recunoaste pe Iisus ca Fiu al lui Dumnezeu motiv pentru care cere Botezul. Care este scopul? Pai este exact scopul Botezului cu apa al Sf. Ioan Botezatorul: o pecete a faptului ca omul a luat hotararea sa se pocaiasca de pacate si sa umble pe caile Domnului.

Cazul 3. Este un botez cu apa ca in cazul copiilor, facut fortat dar in alt sens decat la copii: nu prin forta fizica ci prin santaj: ori se boteaza, ori nu se casatoreste. Primirea Duhului Sfant se va face apoi tot ca in cazul 1: cand doreste sa sufle Duhul Sfant sau niciodata.

Ca atare, daca tragem linie, botezul cu Duhul Sfant se realizeaza oricum doar atunci cand vrea Duhul, oamenii neputand oricum influenta procesul. Ei pot da doar pecetea sfintei Treimi. De aceea regret botezul de bebelus pentru ca hotararea de a urma Domnului si primirea pecetei sunt evenimente foarte frumoase cu deosebita incarcatura duhovniceasca pe care eu le-am ratat.

Daca se poate pierde Duhul Sfant: cu siguranta, atunci cand omul se hotaraste in mod ferm sa nu mai il mai urmeze pe Domnul. Duhul se retrage putin cate putin, iar daca persoana persista in dorinta de a se desparti de Domnul, Duhul dispare si persoana redevine atee sau de o credinta care nu il recunoaste pe Iisus ca Fiu al lui Dumnezeu.

[AlinB]

În prealabil postat de Adriana3

Cazul 1. Botezul se face cu apa iar persoana primeste Botezul cu Duhul Sfant atunci cand sufla Duhul.
Poate sa fi suflat chiar si inainte, in pantecele mamei, dar astea sunt cazuri rare, si

Deci botezul cu Duh Sfant spuneti ca nu poate urma celui cu apa, pentru ca adultul care alege botezul cu apa, il alege deoarece crede iar credinta a venit in urma primirii Duhului Sfant, asta sustineti?

se poate de asemenea sa nu sufle niciodata si ca atare persoana moare atee chiar daca a fost Botezata.

Caz in care persoana respectiva se duce in Iad sau in Rai?

Cazul 2. Botezul la varsta adulta din convingere. Persoana primeste Duhul Sfant prin care il recunoaste pe Iisus ca Fiu al lui Dumnezeu motiv pentru care cere Botezul. Care este scopul? Pai este exact scopul Botezului cu apa al Sf. Ioan Botezatorul: o pecete a faptului ca omul a luat hotararea sa se pocaiasca de pacate si sa umble pe caile Domnului.

Si este obligatoriu sau nu?
Adica poate sau nu sa se pocaiasca si sa sa umble pe caile Domnului si fara botezul cu apa sau nu?

Ca atare, daca tragem linie, botezul cu Duhul Sfant se realizeaza oricum doar atunci cand vrea Duhul, oamenii neputand oricum influenta procesul. Ei pot da doar pecetea sfintei Treimi. De aceea regret botezul de bebelus pentru ca hotararea de a urma Domnului si primirea pecetei sunt evenimente foarte frumoase cu deosebita incarcatura duhovniceasca pe care eu le-am ratat.

Aha, deci le regretati din motive emotional-artistice.

Adica hotararea de a urma Domnului nu va aduce suficient bucurie daca n-ati demonstrat-o intr-un cadru festiv, cu oameni care sa va aplaude, etc..

Inca o data, ce va impiedica sa reperati Botezul?

Daca se poate pierde Duhul Sfant: cu siguranta, atunci cand omul se hotaraste in mod ferm sa nu mai il mai urmeze pe Domnul. Duhul se retrage putin cate putin, iar daca persoana persista in dorinta de a se desparti de Domnul, Duhul dispare si persoana redevine atee sau de o credinta care nu il recunoaste pe Iisus ca Fiu al lui Dumnezeu.

Faceti progrese, in sfarsit ati raspuns la cateva din intrebari.

Nu mi-ati raspuns daca:

1. Toti cei care cred in Dumnezeu au Duhul Sfant?
2. Cei care cred si n-au fapte, au Duhul Sfant?