Despre viclenia sectantilor

[Adriana3]

Intr-adevar, proorocia se poate face numai dupa masura credintei daca nu vrem sa fim cumva prooroci mincinosi. Pentru ca a prooroci inseamna a spune Cuvantul lui Dumnezeu ori cine nu crede Cuvantului lui Dumnezeu nu are cum sa il propage si la altii, ca nimeni nu isi pierde timpul cu lucruri in care nu crede, iar daca dimpotriva crede Cuvantului lui Dumnezeu dar in practica face faptele mamonei, este un prooroc mincinos chiar daca cuvintele spuse sunt adevarate. Are voie sa predice Cuvantul doar in masura in care Il si pune in practica, deci dupa masura credintei, credinta fiind cea cu fapte, nu cea moarta fara fapte. Cine are credinta fara fapte mai bine sa taca. Si exista prooroci din astia mincinosi destui ca de exemplu cei care predica iubirea Domnului dar in fapte isi rad de semeni, ii batjocoresc si ii umilesc. Cu buzele propovaduiesc Cuvantul Domnului dar inima le este tare departe de ceea ce propovaduiesc. Cam cum erau si evreii care l-au rastignit pe Iisus. De aceea un astfel de comportament a fost catalogat de Domnul la capitolul crima. Deci nu a desfiintat Legea care opreste crima ci dimpotriva, a extins porunca de a nu ucide si peste toate faptele prin care se raneste sufletul unei persoane.