![]() |
![]() |
|
|
|
|
|
#1
|
|||
|
|||
|
Citat:
Plina de intelepciune aceasta pilda. Multumim! |
|
#2
|
|||
|
|||
|
O intrebare frecventa pe Google pare a fi: “Ce este dragostea?“… ei bine, cea mai frumoasa explicatie am auzit-o cu cativa ani in urma de la o prietena asistenta medicala.
Zilele astea ploioase mi-au reamintit povestea pe care astazi m-am gandit sa o impartasesc cu voi. “Era o dimineata aglomerata la cabinet cand, in jurul orei 08:30, intra un domn batran cu un deget bandajat. Imi spune imediat ca este foarte grabit caci are o intalnire fixata pentru ora 09:00. L-am invitat sa se aseze stiind ca avea sa mai treaca cel putin o jumatate de ora pana sa apara medicul. Il observ cu cata nerabdare isi priveste ceasul la fiecare minut care trece. Intre timp ma gandesc ca n-ar fi rau sa-i desfac bandajul si sa vad despre ce este vorba. Rana nu pare a fi asa de grava… in asteptarea medicului, ma decid sa-i dezinfectez rana si ma lansez intr-o mica conversatie. Il intreb cat de urgenta este intalnirea pe care o are si daca nu prefera sa astepte sosirea medicului pentru tratarea ranii. Imi raspunde ca trebuie sa mearga neaparat la casa de batrani, asa cum face de ani buni, ca sa ia micul dejun cu sotia. Politicoasa, il intreb de sanatatea sotiei. Senin, batranul domn imi povesteste ca sotia, bolnava de Alzheimer, sta la casa de batrani de mai bine de 7 ani. Gandindu-ma ca intr-un moment de luciditate sotia putea fi agitata de intarzierea lui, ma grabesc sa-i tratez rana dar batranul imi explica ca ea nu-si mai aduce aminte de 5 ani cine este el... Si-atunci il intreb mirata: “Si dvs. va duceti zilnic ca sa luati micul dejun impreuna?“. Cu un suras dulce si o mangaiere pe mana, imi raspunde: “E-adevarat ca ea nu mai stie cine sunt eu, dar eu stiu bine cine este ea“. Am ramas fara cuvinte si un fior m-a strabatut in timp ce ma uitam la batranul care se indeparta cu pasi grabiti. Mi-am inghitit lacrimile spunandu-mi in sinea mea: “Asta este dragostea, asta este ceea ce imi doresc de la viata!... Caci, in fond, asa este dragostea adevarata ?!… nu neaparat fizica si nici romantica in mod ideal. Sa iubesti inseamna sa accepti ceea ce a fost, ceea ce este, ceea ce va fi si ceea ce inca nu s-a intamplat. Persoanele fericite si implinite nu sunt neaparat cele care au tot ce-i mai bun din fiecare lucru, ci acelea care stiu sa faca ce-i mai bun din tot ceea ce au”. Viata nu inseamna sa supravietuiesti unei furtuni ci sa stii sa dansezi in ploaie. Din pacate,putini sunt aceia care stiu.... Daruirea de sine e un gest voluntar, nu este o dependenta fata de celalalt, nu e sclavie. Nu ti se cere s-o faci. Prin daruire nu ma anulez, ci ma regasesc pe mine si ma imbogatesc cu felul celuilalt de a fi. Prin posedare, ma anulez. Unora le convine sa se lase stapaniti de altii. E cazul multor femei de azi, care ajung sa se inrobeasca. Le bat barbatii, sunt chinuite, dar le e frica sa-si asume un drum, de dragul sigurantei. Au parte de o suferinta absurda, care nici macar nu e mantuitoare. Refuza responsabilitatea propriilor decizii si atunci prefera doar sa execute. Dar asa nu vor evolua niciodata. "Cand Dumnezeu iti trimite dragostea, nu inseamna ca-ti da de-a gata si o mare iubire" |
|
#3
|
|||
|
|||
|
Caracterul impulsiv te face să explodezi la cea mai mică provocare.
De cele mai multe ori, după unul din aceste "evenimente", te simți vinovat și rușinat și încercam să-l consolam pe cel pe care l-ai rănit cu cuvintele tale. Într-o zi, un prieten care m-a văzut prezentând scuze, după o asemenea explozie de furie, mi-a înmânat o coală de hârtie și mi-a spus: Mototolește-o Mirat, l-am ascultat și am făcut o minge din acea coală de hârtie. Apoi mi-a spus: Acum las-o așa cum era înainte. N-am reușit, firește! Am încercat s-o întind cât mai bine, dar hârtia rămânea șifonată. Atunci prietenul a adăugat: "Inima oamenilor este ca această coală de hârtie. Impresia pe care o lași în acea inimă pe care ai rănit-o va fi la fel de greu de șters precum "ridurile" de pe această hârtie. Chiar dacă vom încerca să corectăm greșeala, "semnele" vor rămâne Uneori acționăm din instinct și, fără să ne gândim, "aruncăm" cuvinte pline de ură și ranchiună. Mai târziu, când revenim asupra celor spuse, ne pare rău. Dar nu putem da înapoi, nu putem șterge cea ce a rămas înregistrat. Și lucrul cel mai trist este că lăsăm răni și urme în multe inimi. Începând de astăzi, începând chiar din această clipă, fii mai înțelegător și răbdător. Când simți că vei exploda amintește-ți de hartia mototolita. |
|
#4
|
||||
|
||||
|
- Parinte , de ce cazi mereu ? Nici macar pe scaun nu poti sta putin .
-Ma trage pamantul , fiule ! Nu vezi ? " Ma trage pamantul " . Un mare adevar . Cu fiecare zi care trece facem inca un pas catre maica noastra pamantul . Pamant esti si in pamant te vei intoarce ! Pamantul cere si va lua ceea ce este al sau , adica trupul nostru de tarana . Iar Cerul va lua ceea ce este al sau , adica sufletul nostru cel nemuritor . * Sa dea Bunul Dumnezeu sa ne vedem cu bine si maine , aici pe forum , dar sa nu uitam nicicand gandul la moarte , oricate zile ne-am dori si oricata sanatate , si oricat de "destepti" am fi , de pragul mortii nimeni nu scapa !
__________________
Biserica este dragoste, așteptare și bucurie. (Părintele Alexander Schmemann) |
![]() |
| Thread Tools | |
| Moduri de afișare | |
|
Subiecte asemănătoare
|
||||
| Subiect | Subiect început de | Forum | Răspunsuri | Ultimele Postari |
| Povesti cu talc | silverstar | Generalitati | 500 | 22.03.2015 20:01:38 |
| Despre rugaciunea continua ( o povestioara cu tâlc ) | cristiboss56 | Rugaciuni | 10 | 26.10.2010 00:21:27 |
| Violonistul - o poveste cu talc | costel | Generalitati | 2 | 25.09.2009 16:35:42 |
|
|