Despre bioterapie

[Mihai36]

Increderea si credinta pot fi sau nu pina la capat identice.
Increderea ar trebui sa aibe si suport real adica cei in care ai incredere sa merite increderea deci sa nu fie o incredere oarba -credulitate.
La fel si credinta una este credinta din convingere si alta este credinta bazata pe certitudine.
Increderea este deasemenea si o componenta a simtului inimii , poti sa nu cunosti un om dar sa simti pur si simplu ca ai incredere in el.
Acest simt al inimii laolalta cu alte simturi (pudoarea , respectul , etc) formeaza simtirea omului - cel care il face pe om sa fie simtitor si nu nesimtitor.

Insa un verset spune "Blestemat sa fie cel care se increde in oameni" .
Asta ce inseamna? ca automat trebuie sa nu avem incredere in nimeni sau intro anumita categorie de oameni cumva dupa un sablon al categoriilor dinainte stabilit?

Deci care este limita pina la care sa avem incredere in oameni?

[anita]

"Blestemat sa fie cel se increde in oameni"
Si aici faptul ca interpretati Scripturile dupa cum va taie capul nu dupa spusele sfintilor parinti sau macar sub influenta Sf.Duh care ar trebui sa fie cu d-voastra.
Aici inseamna sa nu ne punem nadejdea in oameni ci in Dumnezeu.
Omul e schimbator ,par.Petroniu de la sf.Munte spunea ca patimile din om sunt schimbatoare.
Eu am vorbit de increderea sau girul pe care ar trebui sa il acordam aproapelui ,calitate a celor cu inima curata ,cum spune la Fericiri.
Daca omul a spus ca are iubire de ce sa nu il credem?
Daca Hristos ne indeamna sa ne iubim dusmanii cu atat mai simplu este sa ii iubim pe cei care nu ne fac rau .
Daca am incredere si sunt pacalit ,cine este in pierdere?
Deci sa ii credem si pe cei fatarnici pana la proba contrarie.
Poate asa se vor rusina si se vor schimba.