Despre viclenia sectantilor

[MariS_]

În prealabil postat de Mihailc

Paştele iudaic s-a sărbătorit începând cu seara zilei de vineri 7 aprilie, în anul 30 e.n., anul cel mai probabil al Pătimirii şi Învierii Domnului.

Si eu cred in aceasta data mai ales ca asa se explica graba cu care sinedriul a actionat. Sinedriul dorea ca totul sa se termine inainte de Pasti. Iar arhiereii respectau la sange hotararile luate.

Matei Capitolul 26
1. Iar după ce a sfârşit toate aceste cuvinte, a zis Iisus către ucenicii Săi:
2. Ştiţi că peste două zile va fi Paştile şi Fiul Omului va fi dat să fie răstignit.
3. Atunci arhiereii şi bătrânii poporului s-au adunat în curtea arhiereului, care se numea Caiafa.
4. Şi împreună s-au sfătuit ca să prindă pe Iisus, cu vicleşug, şi să-L ucidă.
5. Dar ziceau: Nu în ziua praznicului, ca să nu se facă tulburare în popor.

Si, intr-adevar, Mantuitorul a fost prins, judecat, chinuit, rastignit si omorat in mai putin de 12 ore, adica cu o iuteala de neexplicat. Explicatia e insa data doar de decizia lor de a termina totul inainte de ziua praznicului. Or, daca Pastile ar fi inceput Joi seara continuat cu ziua de Vineri, asta ar fi insemnat ca n-au respectat propria decizie si nu numai atat dar nu mai aveau niciun motiv de graba. Puteau foarte bine sa astepte trecerea praznicului si apoi sa faca judecata si condamnarea in liniste. Dar graba cu care s-a facut totul arata clar ca Pastile urmau sa inceapa cat de curand, adica exact in seara din ziua rastignirii, Vineri. Au terminat la limita totul, e adevarat, dar au respectat hotararea luata. Asta era cel mai important pentru ei, respectarea la sange a hotararilor, legilor, traditiilor. Doar erau farisei si nu se dezminteau, erau "perfecti". Lucrau ca automatele.
E adevarat ca citind evanghelia dupa Matei, Marcu si Luca ai putea fi tentat sa crezi ca Pastile au inceput in aceea seara de Joi, dar Ioan infirma acest lucru. Or, Ioan e cel ce a fost de fata la eveniment si pe marturia sa trebuie sa ne bazam. Invers, cand e vorba, de ex, de purtarea crucii de catre Simon, Ioan nu aminteste de el, dar nu e nimic suspect in asta pentru ca exista explicatia ca el nu a vazut acel episod din cauza ca a avut grija de Maica Domnului. Nu aveau "drone" pe atunci sa observe de sus toate miscarile si mai era si multime mare de oameni. Atunci cand dorim sa aflam adevarul niciodata sa nu pornim de la cantitate, de la numar, ca sunt trei care spun intr-un fel si unul singur altfel, ci sa ne intrebam cine e cel mai in masura sa stie DIRECT si nu prin intermediar. Or, direct participant la evenimentul Cinei celei de Taina a fost Ioan si, prin urmare, e vrednic de crezare.
Har, smerenie si jertfa de sine.

[Mihailc]

MariS: Avem două cronologii ale Pătimirii diferite: una scurtă (aproximativ 12 ore) şi lungă (cca 38 de ore). Cronologia scurtă are numeroase puncte slabe, prea multe evenimente într-un interval comprimat. Cronologia lungă pare mai plauzibilă, datorită faptului că are la bază ipoteza că Iisus a serbat paştele esenian (care a picat miercuri, adică s-a derulat în seara zilei de marţi). Memoria Bisericii a reţinut agonia din Ghetsimani prin instituirea, încă din primele secole, a zilei de miercuri ca zi de post, adică începutul Patimii, iar vineri sfârşitul Patimii, respectiv moartea Domnului pe Cruce.

[MariS_]

În prealabil postat de Mihailc

MariS: Avem două cronologii ale Pătimirii diferite: una scurtă (aproximativ 12 ore) şi lungă (cca 38 de ore). Cronologia scurtă are numeroase puncte slabe, prea multe evenimente într-un interval comprimat. Cronologia lungă pare mai plauzibilă, datorită faptului că are la bază ipoteza că Iisus a serbat paştele esenian (care a picat miercuri, adică s-a derulat în seara zilei de marţi). Memoria Bisericii a reţinut agonia din Ghetsimani prin instituirea, încă din primele secole, a zilei de miercuri ca zi de post, adică începutul Patimii, iar vineri sfârşitul Patimii, respectiv moartea Domnului pe Cruce.

Eu nu stiam de cronologia lunga, recunosc, dar chiar si asa nu cred ca sinedriul nu si-a respectat hotararea de a termina totul inainte de praznic. In ce priveste pastele esenian, e o ipoteza deocamdata, nu stiu ce zic, nu am date suficiente sa zic nici da, nici ba. Iar despre euharistia cu paine dospita, dupa cate cunosc, a fost practicata chiar de la inceput si trecerea la azima s-a facut mult mai tarziu si doar de catre o parte a Bisericii. Imi vine greu sa cred ca s-au inselat chiar apostolii si cei imediat urmatori lor. Fara nicio referire la dvs. Va multumesc mult pentru informatiile foarte interesante pe care le-ati prezentat.
Har, smerenie si jertfa de sine.

[Mihailc]

În prealabil postat de MariS_

Eu nu stiam de cronologia lunga, recunosc, dar chiar si asa nu cred ca sinedriul nu si-a respectat hotararea de a termina totul inainte de praznic. In ce priveste pastele esenian, e o ipoteza deocamdata, nu stiu ce zic, nu am date suficiente sa zic nici da, nici ba. Iar despre euharistia cu paine dospita, dupa cate cunosc, a fost practicata chiar de la inceput si trecerea la azima s-a facut mult mai tarziu si doar de catre o parte a Bisericii. Imi vine greu sa cred ca s-au inselat chiar apostolii si cei imediat urmatori lor. Fara nicio referire la dvs. Va multumesc mult pentru informatiile foarte interesante pe care le-ati prezentat.
Har, smerenie si jertfa de sine.

Păi s-a încheiat înainte de praznic. Doar ştim ce grabă mare a fost cu îngroparea Domnului, încheiată înainte de apusul soarelui. Cronologia lungă nu afectează cu nimic desfăşurătorul evanghelic pe care-l cunoaştem. Precizez, spun că e mai plauzibilă cronologia lungă datorită motivelor expuse mai sus, dar asta nu înseamnă că mi-am inclus cronologia lungă în evlavie. Personal, mi-e arhisuficientă memoria Bisericii care a păstrat esenţa evenimentelor capitale din presupusul an 30, fără să facă mare caz de cronologii şi suprapuneri perfect logice, cum vor creştinii postmoderni doritori mai degrabă de convingeri raţionale decât de credinţă.

[Adriana3]

În prealabil postat de Mihailc

MariS: Avem două cronologii ale Pătimirii diferite: una scurtă (aproximativ 12 ore) şi lungă (cca 38 de ore). Cronologia scurtă are numeroase puncte slabe, prea multe evenimente într-un interval comprimat. Cronologia lungă pare mai plauzibilă, datorită faptului că are la bază ipoteza că Iisus a serbat paştele esenian (care a picat miercuri, adică s-a derulat în seara zilei de marţi). Memoria Bisericii a reţinut agonia din Ghetsimani prin instituirea, încă din primele secole, a zilei de miercuri ca zi de post, adică începutul Patimii, iar vineri sfârşitul Patimii, respectiv moartea Domnului pe Cruce.

Interesant, in cazul asta coincide cu calculele pe care le-am facut pornind invers, de la faptul ca Domnul trebuia sa stea in mormant 3 zile SI 3 nopti :)
Ah, nu chiar, mie imi lipsea jumate de zi. Cu varianta asta eseniana nu mai lipseste nimic :)

[Mihailc]

În prealabil postat de Adriana3

Interesant, in cazul asta coincide cu calculele pe care le-am facut pornind invers, de la faptul ca Domnul trebuia sa stea in mormant 3 zile SI 3 nopti :)
Ah, nu chiar, mie imi lipsea jumate de zi. Cu varianta asta eseniana nu mai lipseste nimic :)

Şi în varianta eseniană, Domnul tot vineri a murit. Cele trei zile trebuie calculate în felul următor: vineri (încă nu era încheiată când a fost aşezat în mormânt), sâmbătă (zi completă) şi duminică (prima parte din zi). Iudeii nu aveau un simţ al completitudinii aşa de pretenţios ca al postmodernilor. Ei gândeau holistic durata şi trebuie să ţi cont de acest amănunt înrădăcinat în mentalitatea lor, fiincă şi autorii Evangheliilor gândeau într-un mod asemănător

[Adriana3]

În prealabil postat de Mihailc

Şi în varianta eseniană, Domnul tot vineri a murit. Cele trei zile trebuie calculate în felul următor: vineri (încă nu era încheiată când a fost aşezat în mormânt), sâmbătă (zi completă) şi duminică (prima parte din zi). Iudeii nu aveau un simţ al completitudinii aşa de pretenţios ca al postmodernilor. Ei gândeau holistic durata şi trebuie să ţi cont de acest amănunt înrădăcinat în mentalitatea lor, fiincă şi autorii Evangheliilor gândeau într-un mod asemănător

Daca Pastele s-a derulat in noaptea dintre marti si miercuri la esenieni, cum de a murit vineri?

[Mihailc]

În prealabil postat de Adriana3

Daca Pastele s-a derulat in noaptea dintre marti si miercuri la esenieni, cum de a murit vineri?

Aşa bine! Cronologia lungă nu afectează cu nimic ziua Pătimirii şi morţii Domnului. Doar lărgeşte intervalul dinstre Cina Pascală şi Vinerea Mare, în rest totul rămâne "cum s-a stabilit" adică aşa cum e scris în Scriptură şi cum s-a transmis prin Tradiţie!
Nu ştiu de ce tot îţi doreşti ca Cina şi Moartea să fie aproape simultane!

[Adriana3]

În prealabil postat de Mihailc

Aşa bine! Cronologia lungă nu afectează cu nimic ziua Pătimirii şi morţii Domnului. Doar lărgeşte intervalul dinstre Cina Pascală şi Vinerea Mare, în rest totul rămâne "cum s-a stabilit" adică aşa cum e scris în Scriptură şi cum s-a transmis prin Tradiţie!
Nu ştiu de ce tot îţi doreşti ca Cina şi Moartea să fie aproape simultane!

Sincer, eu mi-as fi dorit ca oamenii sa nu fie pacatosi si Domnul sa nu fi suferit atat de mult pe nedrept din cauza noastra. Oricat de mult am suferit in viata asta, niciodata nu am asudat sange, deci pentru mine suferinta Domnului este dincolo de ceea ce voi putea purta eu vreodata, deci cu atat mai mult ma doare inima cand ma gandesc la cat a putut suferi si la cat de abandonat s-a simtit, El care ii iubea atat de mult pe toti ceilalti, inclusiv pe ucigasii Sai pentru care isi varsa sangele. Deci nu cred ca pot fi acuzata ca as dori eu sa fie intr-un fel sau altul, ci eu doresc doar sa inteleg cum a fost. In Biblie scrie ca au luat Cina, apoi Iisus a privegheat in rugaciune in timp ce ceilalti dormeau, spre dimineata a fost prins, era momentul cand incepeau sa cante cocosii, a fost judecat in pripa, osandit si rastignit. Acum poate ca judecata cu ping-pongul intre Caiafa si Pilat sa fi durat mai multe zile, nu zic nu, tocmai ca asta ma intereseaza. Si ramane deocamdata mister de ce Domnul a zis ca trebuie sa stea in mormant SI trei nopti. Ar fi fost atat de usor sa fi zis doar trei zile, dar a zis SI trei nopti, iar Domnul nu a zis niciodata ceva la intamplare. Nu ne scapa noua ceva?
Atata tot.
In legatura cu judecata, ea trebuia sa fie rapida, cat mai devreme si intr-o zi fara prea mare vanzoleala tocmai ca sa nu afle poporul care cu siguranta era numeros la Ierusalim, stim doar ce primire I-a facut Domnului de Florii. Deci varianta unei judecati prea lungi pica. Si dimpotriva, prima zi de Pasti, cand oamenii cam stau la casele lor imi pare ideala. Mai ales ca in acea zi, sefii puteau tine adunarea sfanta in care decideau si treaba cu eliberarea de catre catre Pilat a unui detinut. Se facea asta in fiecare sarbatoare de Pasti.

[catalin2]

În prealabil postat de Mihailc

Şi în varianta eseniană, Domnul tot vineri a murit. Cele trei zile trebuie calculate în felul următor: vineri (încă nu era încheiată când a fost aşezat în mormânt), sâmbătă (zi completă) şi duminică (prima parte din zi). Iudeii nu aveau un simţ al completitudinii aşa de pretenţios ca al postmodernilor. Ei gândeau holistic durata şi trebuie să ţi cont de acest amănunt înrădăcinat în mentalitatea lor, fiincă şi autorii Evangheliilor gândeau într-un mod asemănător

Corect, trei zile: vineri, sambata, duminica.