Sfaturi pentru cei divortati!

[Mirela0110]

plus ca trebuie luat si in considerare acceptul copilului. ca poate copilul nu accepta o anumita relatie a mamei cu un alt barbat ... ce e drept, cat sunt mici, copiii pot fi putin si egoisti, si nu au o viziune clara asupra omului de langa mama lor... poate fi un om bun dar lor sa nu le placa sau poate fi un mizerabil, dar pana isi dau arama pe fata, sa le placa de el.

sunt atatia parinti , care nu isi merita acest nume, care isi abandoneaza, maltrateaza copiii, d-apoi parinti vitregi ... nu mai zic de atatea fete abuzate de tati vitregi si care ascund acest lucru de frica lor ... este foarte dificil, nici singur nu stiu daca e bine de stat, dar si cu cineva strain, poate fi mult mai rau ... trebuie foarte mare atentie, in primul rand la nevoile si cerintele copilului si apoi cele personale, ale mamei ...

PS: dar tatal copilului unde e? nu se poate obtine o impacare cu el? o revenire in familie ?

[Mosh-Neagu]

Doamne-Doamne, cate sfaturi si cate ipoteze?... Si pana la urma, s-ar putea ca bietei doamne sa nu i se potriveasca nici unul si sa faca cum considera ea mai bine.
Nu cunosc ce inseamna divortul desi am vazut de multe ori drama prin care treceau cei implicati. Pentru unii parea ca ar fi acceptat mai degraba o ruptura prin moarte decat prin divort. Daca moartea o aduce Dumnezeu, divortul este vointa omului care de cele mai multe ori nu este ca o limita a insuportabilitatii violentei sau desfraului partenerului, ci doar un moft sau un "conflict de interese".
Aici e greu sa poti da un sfat fiindca - daca se intampla sa fie urmat - e foarte posibil ca cineva sa sufere mai devreme sau mai tarziu. Poate cel mai "ortodox" sfat ar fi: "Doamne, Tu care m-ai facut si m-ai ridicat din noroiul pacatelor, da-mi putere sa cred cu toata fiinta mea ca nu ma vei lasa neajutorata in anii de pe urma. Mie teama de vremea ce vine, dar alaturi de Tine, de nimic nu voi duce lipsa."
Daca totusi, dorinta de a pune seara capul pe umarul unui "stapan al casei" este mai mare, atunci tot Dumnezeu le va orandui. Undeva exista cu siguranta un astfel de barbat, poate si el abandonat pe drum, cu un copil sau doi, sau poate ramas vaduv. Dumnezeu STIE TOT, nici nu trebuie sa-I spui prea multe, ca El le oranduieste, daca iti va fi de folos. Trebuie doar sa te rogi Lui, nu noua. Sfaturile noastre sunt subiective, pot aduce sminteala de multe ori. Un lucru e cert: cine cere sex inainte, ca o conditie, nu e un barbat cu care sa faci casa (buna). Daca in tinerete, Dumnezeu ne mai iarta ca suntem necopti, acum cand stim atat de bine cum stau lucrurile, nu se cade un astfel de compromis.

[viviana]

În prealabil postat de Mirela0110

plus ca trebuie luat si in considerare acceptul copilului. ca poate copilul nu accepta o anumita relatie a mamei cu un alt barbat ... ce e drept, cat sunt mici, copiii pot fi putin si egoisti, si nu au o viziune clara asupra omului de langa mama lor... poate fi un om bun dar lor sa nu le placa sau poate fi un mizerabil, dar pana isi dau arama pe fata, sa le placa de el.

sunt atatia parinti , care nu isi merita acest nume, care isi abandoneaza, maltrateaza copiii, d-apoi parinti vitregi ... nu mai zic de atatea fete abuzate de tati vitregi si care ascund acest lucru de frica lor ... este foarte dificil, nici singur nu stiu daca e bine de stat, dar si cu cineva strain, poate fi mult mai rau ... trebuie foarte mare atentie, in primul rand la nevoile si cerintele copilului si apoi cele personale, ale mamei ...

PS: dar tatal copilului unde e? nu se poate obtine o impacare cu el? o revenire in familie ?

Vreau sa va multumesc tuturor pentru raspunsuri. Fostul meu sot m-a lasat cu copilasul cand avea 8 luni si a plecat in strainatate dupa alta femeie, acum e tot acolo, nu prea mai stim nimic de el si nici el nu tine legatura cu copilul. Bineinteles ca primeaza intai de toate fericirea copilului meu care e un copil f reusit si credincios Slava Domnului. Dar precum ati raspuns si eu voi astepta Voia Tatalui Ceresc care stie totul si intotdeauna mi-a dat ceea ce imi este de folos. Va multumesc tuturor si Doamne Ajuta!

[philalex]

multe chestii triste cu divorturile astea....de fapt se constata un regres al familiei....si societatea nu incurajeaza familia....legat de cei divortati....sa vb. cu duhovnicul lor cum e mai bine......ei pot da un sfat bun, noi putem da sfaturi...dar putem gresi....nu ma pronunt, daca as fi fost insurat si apoi divortat....nu m-as mai fi casatorit....as fi ales apropierea de Domnul...nu as merge la manastire...as sta singur in celibat...cu credinta in Domnul...cu copil e mai greu de luat o decizie.

[tabitha]

Mi-a scapat topicul asta pana acum, cred ca munceam prea mult pe vremea aia. :)

Philalex, tu oricum nu esti in favoarea casatoriei - desi frica ta pare a fi mai mult de natura economica, din ce-am mai citit eu de la tine - deci sfaturile tale sunt din perspectiva asta pe care ai afisat-o constant pe forum.

[Yasmina]

Din pacate,relatia dintre copil si parinte vitreg se doveste a fi rodnica sau falimentara numai dupa ce familia isi intra in rolurile ei depline.
La intalniri,tatii vitregi sunt cuceritori,stau o ora doua la povesti cu copiii adoptivi,aduc carti,jucarii si prajituri si totul pare minunat.Iadul poate fi gustat dintr-o relatie directa iar momentele de criza pot dezvalui adancimea sufleteasca a oamenilor.


Totusi,daca va orientati sa va casatoriti cu un crestin am toata increderea ca fiind un om cu o perspectiva spirituala a existentei,se va purta bine cu un copil care nu este al sau.

[viviana]

În prealabil postat de Yasmina

Din pacate,relatia dintre copil si parinte vitreg se doveste a fi rodnica sau falimentara numai dupa ce familia isi intra in rolurile ei depline.
La intalniri,tatii vitregi sunt cuceritori,stau o ora doua la povesti cu copiii adoptivi,aduc carti,jucarii si prajituri si totul pare minunat.Iadul poate fi gustat dintr-o relatie directa iar momentele de criza pot dezvalui adancimea sufleteasca a oamenilor.


Totusi,daca va orientati sa va casatoriti cu un crestin am toata increderea ca fiind un om cu o perspectiva spirituala a existentei,se va purta bine cu un copil care nu este al sau.

Buna seara tuturor. Revin , dar sunt mult mai linistita si am multa pace in suflet desi situatia mea e una f dificila , sunt dupa 21 ani de munca in somaj, singura cu baiatul meu, dar in toata aceasta durere simt ca Dumnezeu nu ma va lasa...nu mi-e usor, dar merg inainte si gandesc ca stie Doamne-Doamne ce face...trebuie sa ne tragem pacatele , macar daca sunt marturisite, scriam acest topic atunci cand credeam ca cineva langa mine m-ar putea ajuta sa trec mai usor peste situatia aceasta...nu nu e asa , linistea si pacea sunt in noi, trebuie numai s-o scoatem la iveala.Doamne-Ajuta tuturor.