Sexualitatea in Credinta Crestina

[valentin.viliga]

Actul sexual intre soti este permis si in afara dorintei de a avea copii, mai mult sfantul apostol Pavel recomanda casatoria pentru prevenirea desfranarii, nici un canon nu interzice actual sexual daca nu doresti sa ai copii, inclusiv infranarea de la actul sexual, in cuplu, este lasata la latitudinea sotilor, facandu-se doar recomandari(vezi Canonul 3 al Sf. Dionisie al Alexandriei si 5 si 13 ale Sf. Timotei al Alexandriei), doar Sf. Ioan Postitorul in canonul 28 spune ca este oprit actul sexual in perioada menstruatiei.

[Isihast]

Actul sexual din cadrul Tainei Sfintei Cununii este pe de o parte si exprimarea dragostei dintre parteneri pentru ca ei sa devina un trup si (de asemenea) un suflet, iar pe de alta parte, si dorinta (fireasca) de a avea copii pentru ca dragostea sa se extinda cat mai mult. Cu alte cuvinte sexul nu este randuit de Dumnezeu doar pentru a procrea. Si iarasi, sexul fara dorinta de a procrea nu este nici el binecuvantat.

Lucrurile acestea trebuie discutate amplu cu parintele duhovnic. Trebuie respectate toate posturile si randuielile ascetice, pentru ca scopul principal in aceasta viata este Mantuirea, in cazul de fata, a cuplului (care se mantuiesc impreuna iubindu-se si ajutandu-se reciproc si crescand copii atunci cand sau daca acest lucru devine posibil).

În prealabil postat de valentin.viliga

Actul sexual intre soti este permis si in afara dorintei de a avea copii, mai mult sfantul apostol Pavel recomanda casatoria pentru prevenirea desfranarii, nici un canon nu interzice actual sexual daca nu doresti sa ai copii, inclusiv infranarea de la actul sexual, in cuplu, este lasata la latitudinea sotilor, facandu-se doar recomandari(vezi Canonul 3 al Sf. Dionisie al Alexandriei si 5 si 13 ale Sf. Timotei al Alexandriei), doar Sf. Ioan Postitorul in canonul 28 spune ca este oprit actul sexual in perioada menstruatiei.

Deci sa inteleg ca Biserica Ortodoxa, nu are o pozitie , hotarare ,clara formulata cu privire la acest domeniu ?

[Isihast]

În prealabil postat de sunsray

Deci sa inteleg ca Biserica Ortodoxa, nu are o pozitie , hotarare ,clara formulata cu privire la acest domeniu ?

Din cate stiu Biserica Ortodoxa nu a dogmatizat aceste lucruri precum a facut cea Romano Catolica . Dar insasi toate poruncile si randuielile ascetice ale Bisericii Ortodoxe delimiteaza sexul si determina ce este sau poate fi acesta.

[Isihast]

În prealabil postat de sunsray

Deci sa inteleg ca Biserica Ortodoxa, nu are o pozitie , hotarare ,clara formulata cu privire la acest domeniu ?

Cert este ca sexul nu este binecuvantat atunci cand nu se doreste a avea copii. Exista cazul cand un cuplu nu poate avea copii (sterpi), dar acestia continua in continuare sa spere ca Dumnezeu le va darui copii.

[Profetul de carton]

În prealabil postat de Isihast

Cert este ca sexul nu este binecuvantat atunci cand nu se doreste a avea copii.

Poate ca un cuplu isi doreste sa aiba copii, insa nu-si permit sa-i creasca, neavand posibilitati materiale.

@ anna21, sunt foarte obisnuit cu ideea ca ceilalti sa nu fie de acord cu ce spun eu. Uneori e doar vorba de o neintelegere, fiindca in general, suntem adeptii aceleiasi tinute morale si aceleiasi credinte. Chiar astazi spuneam in alta parte cat s-a straduit cineva foarte drag sufletului meu, la vremea tineretii, sa ma apropie de biserica si de Dumnezeu... E foarte greu de anticipat destinul omului... Oare de cate ori se intampla ca cei din urma sa fie cei dintai? Evident ca nu asta trebuie sa fie scopul mantuirii noastre, ci acceptarea lui Dumnezeu in sufletul nostru, in toata desavarsirea Lui. Ori pentru asta e nevoie de un pic de intelepciune, sau cel putin de bunatatea lui Dumnezeu de a aduce Harul Lui ceva mai devreme.
Pentru copiii mei, incerc dupa puteri sa le pun in suflet constiinta fata de orice pacat. Uneori reusesc (cu cel mai mic) alteori nu. Despre ceilalti nu stiu ce sa spun. Eu insumi am fost dintr-acei surzi si orbi, indiferent de sfaturile care veneau. Nu pricepeam cum sa nu ma impreunez cu sotia in post; adica ce: Dumnezeu nu vede ca eu o iubesc? Nu ma interesa ce-mi pune pe masa; putea fi mamaliga cu ceapa, dar sa dorm langa ea 40 de zile si sa nu facem nimic-nimic, nu puteam sa inteleg si de aceea nici nu m-am casatorit cu persoana cu care vorbisem atatia ani la rand. Mult mai tarziu, cand Dumnezeu mi-a ingaduit sa "gust" din dragostea Lui, am inteles ca nimic nu se compara cu asta si ca, pentru a nu-L supara, poti sa stai langa persoana iubita si 10 ani, fara sa o doresti trupeste. Dar aceasta stare nu vine oricum, iar teoriile care-ti sunt servite de unii sau de altii (ba chiar si de Sfintii Parinti), sunt lipsite de relevanta, fiindca nu au liantul acela special care sa se lipeasca direct si sa ramana acolo. Nimic nu se face fara smerenie si rugaciune. Eu atunci nu aveam de nici unele. Nu ca acum le-as avea din belsug, dar stiu ca atunci nimic nu ma convingea sa privesc altfel.
Credinta adevarata nu se face din carti. Trebuie sa fii acolo, in biserica, mereu, chiar daca ti se pare ca parintele se repeta si spune mereu si mereu aceleasi lucruri. De fapt e vorba de Duhul Sfant care se coboara la un moment dat si asupra ta. Altfel, va spun cu toata responsabilitatea: va puteti spovedi si impartasi in toate cele patru posturi, puteti face pelerinaje pe la toate manastirile si lasa pomelnice si acatiste la N+1 biserici, inselarea este inca adanc cuibarita in noi, si nu o putem alunga din viata noastra fara participarea la sfintele slujbe. Daca am putea convinge tineretul sa mearga la biserica pe cat se poate de des, Dumnezeu le va strecura in suflet tot sfatul de care au ei nevoie. Altfel ma tem ca fiecare va face cum faceam si eu cand eram ca ei!

În prealabil postat de lore86

Asta nu inseamna ca scopul unirii trupesti e doar nasterea de prunci.

Concluzie
Deci, va rog lamuriti-ma , Pe Scurt, care este invatatura exacta pe care o promoveaza Biserica.?
varianta oficiala, sau de fapt unanim acceptata

[anna21]

În prealabil postat de OmuBun

@ anna21, sunt foarte obisnuit cu ideea ca ceilalti sa nu fie de acord cu ce spun eu. Uneori e doar vorba de o neintelegere, fiindca in general, suntem adeptii aceleiasi tinute morale si aceleiasi credinte. Chiar astazi spuneam in alta parte cat s-a straduit cineva foarte drag sufletului meu, la vremea tineretii, sa ma apropie de biserica si de Dumnezeu... E foarte greu de anticipat destinul omului... Oare de cate ori se intampla ca cei din urma sa fie cei dintai? Evident ca nu asta trebuie sa fie scopul mantuirii noastre, ci acceptarea lui Dumnezeu in sufletul nostru, in toata desavarsirea Lui. Ori pentru asta e nevoie de un pic de intelepciune, sau cel putin de bunatatea lui Dumnezeu de a aduce Harul Lui ceva mai devreme.
Pentru copiii mei, incerc dupa puteri sa le pun in suflet constiinta fata de orice pacat. Uneori reusesc (cu cel mai mic) alteori nu. Despre ceilalti nu stiu ce sa spun. Eu insumi am fost dintr-acei surzi si orbi, indiferent de sfaturile care veneau. Nu pricepeam cum sa nu ma impreunez cu sotia in post; adica ce: Dumnezeu nu vede ca eu o iubesc? Nu ma interesa ce-mi pune pe masa; putea fi mamaliga cu ceapa, dar sa dorm langa ea 40 de zile si sa nu facem nimic-nimic, nu puteam sa inteleg si de aceea nici nu m-am casatorit cu persoana cu care vorbisem atatia ani la rand. Mult mai tarziu, cand Dumnezeu mi-a ingaduit sa "gust" din dragostea Lui, am inteles ca nimic nu se compara cu asta si ca, pentru a nu-L supara, poti sa stai langa persoana iubita si 10 ani, fara sa o doresti trupeste. Dar aceasta stare nu vine oricum, iar teoriile care-ti sunt servite de unii sau de altii (ba chiar si de Sfintii Parinti), sunt lipsite de relevanta, fiindca nu au liantul acela special care sa se lipeasca direct si sa ramana acolo. Nimic nu se face fara smerenie si rugaciune. Eu atunci nu aveam de nici unele. Nu ca acum le-as avea din belsug, dar stiu ca atunci nimic nu ma convingea sa privesc altfel.
Credinta adevarata nu se face din carti. Trebuie sa fii acolo, in biserica, mereu, chiar daca ti se pare ca parintele se repeta si spune mereu si mereu aceleasi lucruri. De fapt e vorba de Duhul Sfant care se coboara la un moment dat si asupra ta. Altfel, va spun cu toata responsabilitatea: va puteti spovedi si impartasi in toate cele patru posturi, puteti face pelerinaje pe la toate manastirile si lasa pomelnice si acatiste la N+1 biserici, inselarea este inca adanc cuibarita in noi, si nu o putem alunga din viata noastra fara participarea la sfintele slujbe. Daca am putea convinge tineretul sa mearga la biserica pe cat se poate de des, Dumnezeu le va strecura in suflet tot sfatul de care au ei nevoie. Altfel ma tem ca fiecare va face cum faceam si eu cand eram ca ei!

Eu nu pot sa inteleg genul acesta de argumente " suntem pacatosi, am gresit, nu m-am putut indrepta pana nu mi-a venit vremea, deci stiu ca nu are rost sa astept de la tineri abstinenta etc..."
M-ai zapacit cu "pacatele" tale.
Si eu sunt pacatoasa, am facut destule chestii justificate in capul meu de "iubire", iar busola mea morala nu prea functiona in tinerete, nu aveam nici rusine, nici regret (dar nici nu a fost cineva care sa ma indrume ce sa fac!)
Dar asta nu este in nici un caz un argument ca nu are rost sa spui tinerilor sa nu desfraneze ca oricum nu se pot stapani. Sunt destui tineri care au viata mai curata decat ne putem imagina. Noi suntem batrani, prea pervertiti in gandire si prea obisnuiti cu pacatul, de aceea nu putem intelege ca exista altceva, este posibil altceva de la varste fragede.

[Yasmina]

Anna21 are sens ceea ce spui!Depinde cine sunt modelele copiiilor,cine se afla in preajma lor.Problemele tinerilor sunt create de insasi probleme ale familiei lor.
Este trist ca parinte fiind sa aduci o contributie negativa unei generatii care va duce mai departe ,succesiv acelasi pacat.Tu ca batran te poti indrepta dar ce garantie ai pt fiul/fiica ta sau nepoti?