Sunt legile Sabatului obligatorii pentru crestini in ziua de astazi?

[grasu77]

În prealabil postat de morroshan

În prealabil postat de morroshan

Pentru ca am vazut o multime de discutii pe tema aceasta (de multe ori discutii care nu au legatura cu tema aceasta dar cumva au ajuns la aceeasi tema) am pus mai jos o lista argumentata cu citate din Biblie.

Ati pus o lista cu citate scoase din context la care ati adaugat si afirmatii personale care contrazic vadit Sfanta Scriptura.

În prealabil postat de morroshan

Regulile care guverneaza tinerea Sabatului in Vechiul Testament sunt aspecte ceremoniale si nu morale ale legii.

Ce fel de ceremonie ai gasit in porunca a 4-a, referitoare la sabatul zilei a saptea a saptamanii? Citeste cu atentie aceasta porunca (Iesirea 20:8-11_

În prealabil postat de morroshan

Prin urmare, ele nu mai sunt in vigoare, ci au trecut, impreuna cu sistemul de sacrificii, preotia levetica, si toate celelalte aspect ale legii lui Moise care au prefigurat pe Hristos.

Odihna de ziua a saptea a fost instituita inca de la facerea lumii, cand nu intrase pacatul in lume si nu era nevoie de un Mantuitor. Sabatul de ziua a saptea nu are nici o treaba cu prefigurarea lui Hristos.

În prealabil postat de morroshan

1. In Epistola catre Coloseni 2:16-17, Pavel se refera explicit la Sabat ca fiind o umbra a lui Hristos de care nu mai suntem legati pentru ca substanta (Hristos) a venit. E destul de clar in versetele acestea ca se vorbeste despre Sabat. Fraza “vreo sărbătoare, sau lună nouă, sau la sâmbete” se refera la zilele de sarbatoare (anuale, lunare, si saptamanale) ale calendarului evreu (conform cu Cartea intaia a Cronicilor 23:31, Cartea a doua a Cronicilor 2:4; 31:3; Iezechiel 45:17; Osea 2:13). Daca Pavel se refera doar la sarbatorile speciale de odihna, de ce a mai folosit cuvantul Sabat? El a mentionat deja sarbatorile ceremoniale cand a vorbit despre sarbatorii si luni noi.

In versetele enuntate de dvs.(din Cronici, Ezechiel, Osea) doar se face referire la sarbatori, luna noua sau sabate. Dar, care sunt aceste sabate in care aveau loc ceremonii? Spre exemplu, in Levitic 23:32, se vorbeste despre o sarbatoare (ziua ispasirii) care este numita Sabat (desi nu era vorba de ziua a saptea a saptamanii). “””””Aceasta sã fie pentru voi o zi de Sabat, o zi de odihnã, si sã vã smeriti sufletele în ziua aceasta; din seara zilei a noua pînã în seara urmãtoare, sã prãznuiti Sabatul vostru”””””.

Cat despre Coloseni 2, ar trebui sa incepeti cu vers. 14. Am incercat sa explic la ce se face referire in aceste versete, facand o paralela intre sabatul zilei a saptea si sabatele ceremoniale (2 lucruri diferite si distincte, in Sfanta Scriptura). Vedeti aici:http://www.crestinortodox.ro/forum/s...&postcount=160

În prealabil postat de morroshan

2. Sabatul a fost semnul Legamantului Mosaic pentru Israel (Iesirea 31:16-17; Iezechiel 20:12; Neemia 9:14). Din moment ce suntem sub Noul Legamant (Evrei 8), nu mai suntem obligati sa observam semnul legamantului mosaical

Recititi porunca a 4-a (Iesirea 20:8-11). Credeti ca Dumnezeu a facut cerurile, pamantul, marea si tot ce este in ele, doar pentru evrei? Faptul, ca Dumnezeu a facut unele legaminte specifice doar poporului evreu, nu trebuie sa ne produca amnezie si sa uitam sa sarbatorim memorialul creatiei impreuna cu Creatorul.

În prealabil postat de morroshan

3. Noul Testament nu comanda niciodata crestinilor sa tina Sabatul.

Dar faptul ca, in Evanghelii, Domnul Iisus Hristos ne vorbeste de zeci de ori despre sabatul saptea,

În prealabil postat de morroshan

4. In singura privire fugara in care se relateaza o slujba de inchinare din Noul Testament, biserica s-a intalnit in prima zi a saptamanii (Faptele Apostolilor 20:7)

Daca cercetai Scriptura (in loc sa arunci priviri fugare) ai fi vazut ca primii crestini se intalneau zilnic (nu doar in prima zi a saptamanii). Vezi Fapte 2:46.

În prealabil postat de morroshan

5. Nicaieri in Vechiul Testament, neamurile nu sunt poruncite sa tina Sabatul si nici nu sunt osandite daca nu tin Sabatul. Destul de ciudat - daca tinerea Sabatului s-a vrut sa fie un principiu moral etern.

Poporul lui Dumnezeu era format din toti cei care respectau legile lui Dumnezeu (inclusiv strainii). Vezi ce se spune despre pazirea sabatului de catre straini si binecuvantarea pe care le-o da Domnul pentru aceasta, in Isaia 56:6,7. Poporul evreu, ca popor ales, era dator sa duca propovaduiasca pe Dumnezeu si Legea Sa, printre neamuri si toti sa o pazeasca.

În prealabil postat de morroshan

6. Nu gasim nici o evidenta in Biblie cum ca cineva sa fi tinut Sabatul inainte de Moise, nici nu exista nici o comanda in Biblie de a se tine Sabatul inainte de a se da Legea la Muntele Sinai.

Inainte de Sinai, sabatul zilei a saptea trebuia pazit (era porunca de la Dumnezeu). Vezi Iesirea 16:28-30 (inca nu se ajunsese la Sinai).

În prealabil postat de morroshan

7. Cand s-au intalnit Apostolii la Consiliul de la Ierusalim (Fapte 15) ei nu i-au obligat pe credinciosii neamurilor sa tina Sabatul.

Corect. In Fapte 15 nu le-au spus nimic nici despre minciuna, hotie, necinstirea parintilor, etc. Probabil s-a dat dezlegare la toate astea.

În prealabil postat de morroshan

8. Apostolul Pavel a avertizat neamurile despre multe si diferite pacate in epistolele lui, dar netinerea Sabatului nu a fost niciodata una dintre ele.

Vedem ca neamurile voiau (insistau) sa se adune in zi de sabat ca sa-l asculte pe Sfantul Apostol (vezi Fapte 13:42-45). De ce oare? Ca nu erau iudei, care aveau obiceiul sa se intalneasca sambata. Erau dintre neamuri, obisnuite cu alte zile (in special cu ziua intaia).

În prealabil postat de morroshan

9. In Epistola catre Galateni 4:10-11, Pavel ii mustra pe Galateni pentru ca acestia au crezut ca Dumnezeu asteapta de la ei sa tina zile speciale (incluzand Sabatul)

De unde ai tras concluzia din paranteza? Cine ti-a spus ca Pavel avea ceva impotriva zilei a saptea, singura zi a saptamanii binecuvantata si sfintita de Dumnezeu? Daca cercetezi epistola catre Galateni (ceea ce adventistii tocmai au aprofundat in trimestrul care se incheie), vei vedea ca Pavel avea probleme cu vechile obiceiuri ale galatenilor si, in mod special, cu invataturile gresite preluate de la iudei (cu tot felul de zile, ceremonialuri si taieri imprejur).

În prealabil postat de morroshan

10. In Epistola catre Romani 14:5, Pavel interzice celor ce tin Sabatul (acestia fiind fara nici un dubiu credinciosi evrei) sa osandeasca pe cei care nu il tin (credinciosii din neamuri)

Interpretarea gresita. Nu despre ziua a saptea era vorba.Se vede din faptul ca Pavel a pazit sabatul. Si, in plus, noi nu avem voie sa judecam pe nimeni, pentru nimic.

În prealabil postat de morroshan

11. contrar cu ceea ce multi dintre adventistii de ziua a saptea sustin si anume ca Duminica ca si zi de inchinare nu a fost instituita pana in secolul 4.

Cand a aparut denumirea de “duminica”? Ca, in anul 321 inca nu aparuse. Tot “dies solis”(ziua soarelui) se numea. Vezi decretul lui Constantin cel Mare din 321, referitor la pazirea “venerabilei dias solis”(denumirea zilei intaia – preluata de la pagani, si ca denumire si ca sarbatoare).

P.S. Ca sa nu te las in ceata, vezi ce s-a intamplat la sinodul de la Aquilea (386). Poate gasesti acolo ceva despre “duminica”.

În prealabil postat de morroshan

12. Duminica nu a inlocuit sambata ca si Sabat. Mai bine zis Ziua Domnului e ziua in care credinciosii se aduna impreuna pentru a comemora invierea lui, care a fost in prima zi a saptamanii. Pentru un credincios fiecare zi este o zi de odihna a Sabatului, din moment ce am incetat din truda noastra spirituala si ne odihnim in mantuirea Domnului (Evrei 4:9-11)

Si, Domnul ce zice despre aceasta explicatie prin care se desfiinteaza ceea ce El a binecuvant si sfintit (ziua a saptea), inca de la facerea lumii, si a scris in piatra, ca porunca vesnica?

P.S. Poate gasesti sa copiezi un alt articol (tot cu iz de studiu personal). Dar, sa fie mai bine argumentat. Macar atat respect sa aratam cand tratam problema singurei zile a saptamanii, binecuvantata si sfintita de Dumnezeu (ziua a saptea).

[morroshan]

În prealabil postat de grasu77

In versetele enuntate de dvs.(din Cronici, Ezechiel, Osea) doar se face referire la sarbatori, luna noua sau sabate. Dar, care sunt aceste sabate in care aveau loc ceremonii? Spre exemplu, in Levitic 23:32, se vorbeste despre o sarbatoare (ziua ispasirii) care este numita Sabat (desi nu era vorba de ziua a saptea a saptamanii). “””””Aceasta sã fie pentru voi o zi de Sabat, o zi de odihnã, si sã vã smeriti sufletele în ziua aceasta; din seara zilei a noua pînã în seara urmãtoare, sã prãznuiti Sabatul vostru”””””.

Cat despre Coloseni 2, ar trebui sa incepeti cu vers. 14. Am incercat sa explic la ce se face referire in aceste versete, facand o paralela intre sabatul zilei a saptea si sabatele ceremoniale (2 lucruri diferite si distincte, in Sfanta Scriptura). Vedeti aici:http://www.crestinortodox.ro/forum/s...&postcount=160

Multumesc pentru raspuns. Haideti sa incepem cu primul punct si sa vedem unde ajungem de aici. Ati spus ca trebuie sa incepem cu versetul 14 ca sa putem intelege ce spune versetul 16. Versetul 14 spune:

14. Ştergând zapisul ce era asupra noastră, care ne era potrivnic cu rânduielile lui, şi l-a luat din mijloc, pironindu-l pe cruce.

In linkul in care l-ati dat sustineti ca zapisul se refera doar la regulile scrise de Moise si nu la legea scrisa in piatra de Dumnezeu. Puteti sa imi explicati in viziunea dumneavoastra cum acest zapis scris de Moise era impotriva noastra. Mergand mai departe si conectand cu versetul 13
13. Iar pe voi care eraţi morţi, în fărădelegile şi în netăierea împrejur a trupului vostru, v-a făcut vii, împreună cu Sine, iertându-ne toate greşealele;

Care este conexiunea intre zapisul lui Moise si iertarea de toate gresealele?

[Mihai36]

Dumnezeu spune sa judecam dupa fapte si deasemenea bunul simt ne spune sa judecam lucrurile dupa rezultat .
deci unii tin duminica si altii simbata si altii vinerea , apoi sa vedem daca este vreo diferenta in rezultatul inchinarilor lor diferite , in esenta nu este mare diferenta insa trebuie avute in vedere si alte diferente atunci cind vedem vreo diferenta ,
Cert este ca in orice zi te-ai inchina daca o faci sincer si incredintat atunci cu siguranta ca Domnul care este parintele uibitor al tuturor este imposibil sa nu simti in interior efectele rugaciunii chair daca ele vin si peste putin timp.

nu putem spune ca doar ortodoxul cind iese duminica din biserica simte o pace si o inaltare spirituala iar adventistul sau musulmanul o suparare sau enervare sau fara sa simta vreo diferenta ,si ei simt o inaltare , credeti ca rugacunea lor ramine chiar fara raspuns? Insa daca Dumnezeu ar dori ca ei sa tina in alta zi nu ar putea sa le dea mesaje si revelatii sa le spuna? Desigur ca ar putea insa nu o face din alte motive probabil mult mai importante pentru binele lor si al nostru , ceea ce nseamna ca inchinarea la ora actuala in mai multe zile diferite este dorinta si vointa de moment a lui Dumnezeu , atunci cind va dori o singura inchinare si un singur Nume o va infaptui , dealtfel Zaharia 14 despre asta ne vorbeste -in vitor va fi obligativitatea unei singure inchinari si a unui singur Nume iar popoarele care nu vor da curs chemarii vor fi pedepsite prin lipsa precipitatiilor si alte pedepse.
Deocamdata aceasta obligativitate inca nu exista , este inca prea devreme , mai intii trebuie sa se deruleze si alte evenimente care sint aduse acolo in discutie si abia apoi.

Insa deocamdata aceste diferente sint pentru noi o incercare iar incercarea consta in modul cum tratam aceste diferente , ca un sfint intelept sau ca un fanatic care are pretentia ca acum sa existe ordinea lucrurilor viitoare in conditiile in care ce este acum este doar umbra lucrurilor viitoare , ceva in parte deci incomplet, neintregit.

[Mihai36]

În prealabil postat de morroshan

Multumesc pentru raspuns. Haideti sa incepem cu primul punct si sa vedem unde ajungem de aici. Ati spus ca trebuie sa incepem cu versetul 14 ca sa putem intelege ce spune versetul 16. Versetul 14 spune:

14. Ştergând zapisul ce era asupra noastră, care ne era potrivnic cu rânduielile lui, şi l-a luat din mijloc, pironindu-l pe cruce.

In linkul in care l-ati dat sustineti ca zapisul se refera doar la regulile scrise de Moise si nu la legea scrisa in piatra de Dumnezeu. Puteti sa imi explicati in viziunea dumneavoastra cum acest zapis scris de Moise era impotriva noastra. Mergand mai departe si conectand cu versetul 13
13. Iar pe voi care eraţi morţi, în fărădelegile şi în netăierea împrejur a trupului vostru, v-a făcut vii, împreună cu Sine, iertându-ne toate greşealele;

Care este conexiunea intre zapisul lui Moise si iertarea de toate gresealele?

Subiectul este mult mai complicat pentru ca in acelasi timp coexista doua realitati in interiorul nostru una ceva mai adevarata decit alta dar la fel de prezenta .Am putea spune ca una se afla in Adevar iar cealalta complet in afara lui si anume una se reefra la faptul ca sntem copii lui Dumnezeu si ca nu avem nici o vina ca sintem asa cum sintem -partea buna din noi este curata si apartinatoare lui Dumnezeu iar partea de orgoliu si eroare defecte si inclinatii trebuie trata intr-un anume fel.
In conditiile in care teoloogia si omul de rind nu isi da sema de aceste diferente el trebuie s cosnteintizeze faptul ca "este un pacatos" cu toate ca identitatea lui adinca, cea reala nu are abslut nici o legatura cu pacatul fiind imaculata. insa constientizarea aceasta are rostul sa ne faca sa vedem ca nu sintem bine asa cum sintem , si sa nu ne complacem in acesta stare sa ne dam eama si sa ne dorim sa devenim mai buni sa ne descoperim adevaratul nostru potential al spiritualitatii prin slefuirea caracterului pina la desavirsire.
identificarea in mod gresit cu pacatul vazindune pacatosi este impotriva noastra caci in realitate este o falsa identificare iar scaparea de pacat nu poate veni daca noi continuam sa ne identificam cu el,
problema este grea caci renuntarea la identificare este grea fara un suport divin special care inca nu venise.
Inainte de Iisus problema se rezolva prin Yom Kipur se trimitea o capra iar oamenii isi imaginau ca ea pleaca in pustiu cu toate pacatele lor insa problema nu era decit supeficial rezolvata .
Yom Kipur tinea de Legea ceremoniala scrisa de Moise .

In momentul in care primind botezul sfint si avind loc o mai adinca curatare interioara care scoate la lumina calitatuile interioare deodata sau pe parcurs simti ca nici nu mai ai inclinatii spre pacat si percepi in interior o personalitate curata care este mult mai aproape de adevarata identificare si atunci in acel moment ce rost mai are sa te intorci inapoi si sa te vezi pacatos ? caci in acea stare de curatenie este mult mai probabil ca iti doresti si mai multa curatenie aprofunarea ei pina la perfectiune fara sa mai fie nevoie sa iti doresti asta din motivul anterior.
A te vedea totusi incomplet este benefic fiindca iti dorsti sa aibe loc procesul desavirsirii insa modalitatile prin care se realizeaza acest lucru snt diferite in cele doua situatii, apoi sa nu uitam ca vechii evrei nu aveu un exemplu despre cam cum ar trebui sa fie ci ei erau inca la scoala in clasele f mici in care icepusera cu inceputul , cu primele notiuni de moralitate care sint doar baza de pornire . Insa apoi odata cu venirea lui Iisus si cu aparitia proorocilor si altor sfinti exemple positive au inceput sa ne arate drumul mai departe chiar daca nu percepem decit superficial adevarata lor profunzime.
caci inca si acum ceea ce este astazi este doar umbra lucrurilor viitoare este inca ceva in parte dupa cum spuneam .

[grasu77]

În prealabil postat de morroshan

Multumesc pentru raspuns.

Cu placere. Si, scuze pentru intarzierea cu care raspund acum. Nu prea am mai avut timp de forum si, in plus, am uitat de topicul acesta (sunt obisnuit sa ma uit la ce se discuta pe "secte si culte").

În prealabil postat de morroshan

Haideti sa incepem cu primul punct si sa vedem unde ajungem de aici. Ati spus ca trebuie sa incepem cu versetul 14 ca sa putem intelege ce spune versetul 16. Versetul 14 spune:

14. Ştergând zapisul ce era asupra noastră, care ne era potrivnic cu rânduielile lui, şi l-a luat din mijloc, pironindu-l pe cruce.

In linkul in care l-ati dat sustineti ca zapisul se refera doar la regulile scrise de Moise si nu la legea scrisa in piatra de Dumnezeu. Puteti sa imi explicati in viziunea dumneavoastra cum acest zapis scris de Moise era impotriva noastra.

"Luati aceastã carte a legii si o puneti de-a dreapta chivotului legii Domnului Dumnezeului vostru si va fi ea acolo mãrturie împotriva ta."(Deuteronom 31:26).

Putem continua paralela inceputa:
4. zapisul (cartea) cu legile era scris de Moise - Legile care contineau si porunca a 4-a erau scrise de insusi Dumnezeu;
5. zapisul era pus langa chivot - Legile scrise in piatra (inclusiv porunca despre ziua a saptea) au fost puse in chivot;
6. zapisul scris de Moise era folosit ca martor impotriva noastra (continea blesteme si pedepse - fiind un fel de cod penal) - porunca scrisa in piatra (porunca pentru ziua a saptea), de insusi Dumnezeu, nu pedepsea (era precum Constitutia), nu era impotriva noastra ci era pentru noi ("sabatul este pentru om");

În prealabil postat de morroshan

Mergand mai departe si conectand cu versetul 13
13. Iar pe voi care eraţi morţi, în fărădelegile şi în netăierea împrejur a trupului vostru, v-a făcut vii, împreună cu Sine, iertându-ne toate greşealele;

Care este conexiunea intre zapisul lui Moise si iertarea de toate gresealele?

Aceasta conexiune o explica foarte clar versetul din Fapte 13:39 (am dat un exemplu):

"Si oricine crede, este iertat prin El de toate lucrurile de care n-ati putut fi iertati prin Legea lui Moise."

Zapisul cu pedepsele si blestemele a fost "pironit pe Cruce", odata cu Hristos. Mantuitorul ne-a adus iertarea, dar nu a sters poruncile scrise in piatra de insusi Dumnezeu.

[morroshan]

În prealabil postat de grasu77

Cu placere. Si, scuze pentru intarzierea cu care raspund acum. Nu prea am mai avut timp de forum si, in plus, am uitat de topicul acesta (sunt obisnuit sa ma uit la ce se discuta pe "secte si culte").

Nu-i cazul sa va cereti scuze. Fiecare scrie cand poate si cand simte, nu e nici o graba :)

În prealabil postat de grasu77

"Luati aceastã carte a legii si o puneti de-a dreapta chivotului legii Domnului Dumnezeului vostru si va fi ea acolo mãrturie împotriva ta."(Deuteronom 31:26).

Putem continua paralela inceputa:
4. zapisul (cartea) cu legile era scris de Moise - Legile care contineau si porunca a 4-a erau scrise de insusi Dumnezeu;
5. zapisul era pus langa chivot - Legile scrise in piatra (inclusiv porunca despre ziua a saptea) au fost puse in chivot;
6. zapisul scris de Moise era folosit ca martor impotriva noastra (continea blesteme si pedepse - fiind un fel de cod penal) - porunca scrisa in piatra (porunca pentru ziua a saptea), de insusi Dumnezeu, nu pedepsea (era precum Constitutia), nu era impotriva noastra ci era pentru noi ("sabatul este pentru om");

Aceasta carte a legii era scrisa pentru poporul lui Israel sau pentru toata lumea (Evreu si Grec)?

[grasu77]

În prealabil postat de morroshan

Aceasta carte a legii era scrisa pentru poporul lui Israel sau pentru toata lumea (Evreu si Grec)?

Aceasta carte a legii era pentru toti cei care cunosteau pe Dumnezeu (fie evreu fie grec). Poporul ales avea datoria de a-L marturisi pe Dumnezeu pana la marginile pamantului si toata lumea sa vina la credinta (la fel ca astazi).

[morroshan]

În prealabil postat de grasu77

Aceasta carte a legii era pentru toti cei care cunosteau pe Dumnezeu (fie evreu fie grec). Poporul ales avea datoria de a-L marturisi pe Dumnezeu pana la marginile pamantului si toata lumea sa vina la credinta (la fel ca astazi).

In Epistola catre Romani capitolul 2

14. Căci, când păgânii care nu au lege, din fire fac ale legii, aceştia, neavând lege, îşi sunt loruşi lege,
15. Ceea ce arată fapta legii scrisă în inimile lor, prin mărturia conştiinţei lor şi prin judecăţile lor, care îi învinovăţesc sau îi şi apără,

Aici se vorbeste despre legea scrisa de Moise sau de cele 10 porunci scrise de Dumnezeu in piatra?

[grasu77]

În prealabil postat de morroshan

In Epistola catre Romani capitolul 2

14. Căci, când păgânii care nu au lege, din fire fac ale legii, aceştia, neavând lege, îşi sunt loruşi lege,
15. Ceea ce arată fapta legii scrisă în inimile lor, prin mărturia conştiinţei lor şi prin judecăţile lor, care îi învinovăţesc sau îi şi apără,

Aici se vorbeste despre legea scrisa de Moise sau de cele 10 porunci scrise de Dumnezeu in piatra?

In Romani 2:5-16 se vorbeste despre judecata lui Dumnezeu, care vede inima omului (si a iudeului si a grecului).

Cat despre lege si judecata: intr-un fel va fi judecat cel care cunoaste porunca despre singura zi binecuvantata si sfintita de Dumnezeu si altfel va fi judecat cel care nu a stiut (nu, cel care nu a vrut sa stie). Respingerea unei porunci a lui Dumnezeu arata ca nu ai adevarata motivatie pentru a pazi porunca: adica, dragoste de Dumnezeu. "Caci dragostea de Dumnezeu sta in pazirea poruncilor Lui."(1 Ioan 3:5). Dimpotriva, arata atitudinea de impotrivitor. Si, asta judeca Dumnezeu: atitudinea inimii.

Cand este vorba de legea dupa care vom fi judecati (cei care avem o lege) includem aici, in mod special, Cele 10 Porunci Dumnezeiesti (pe care le cunoastem foarte bine) si alte legi date de Dumnezeu spre binele nostru (cum ar fi, spre exemplu, legile sanatatii). Nu se includ legile ceremoniale, care prefigurau pe Mantuitorul si lucrarea Sa.