Au murit pentru libertatea noastra!

E curios cum, de doua zile, pe acest forum crestin ortodox (!), pe un topic dedicat martirilor Revolutiei, omagiati de intreaga Biserica Romana, in plina serie de mari sarbatori crestine, asistam cu totii la omagierea ... comunismului, detaliat, realizata de un propagandist care, la modul tipic comunist, se ascunde dupa poza unui ierarh al Bisericii.
Foarte curios...
Raoul, ce ar fi sa iti faci propaganda in alta parte?
Aici ne ocupam cu altceva.
Era o vreme cand participai si tu... Te-ai plictisit, sau ce?
Opreste-te, omule, ca e cu totul nepotrivit sa muti parcul sau beraria in acest forum.
Daca vrei sa faci apologia comunismului, esti liber sa o faci, desigur, eu nu te condamn in nici un fel, cu toata sinceritatea iti spun. Nu te condamn, doar ma uit cu compasiune la ce scrii. Fireste ca esti liber sa faci ce vrei, ca doar suntem in democratia platita cu sangele martirilor (pacat ca n-ai facut apologia crestinismului in regimul pe care il lauzi!).

Dar da-ti odata seama ca aici nu e nici locul, nici momentul.
Te rog frumos, opreste-te. E prea mult.

[tabitha]

În prealabil postat de ioan cezar

Opreste-te, omule, ca e cu totul nepotrivit sa muti parcul sau beraria in acest forum.

Asta e o remarcă foarte bună. Mulțumim, Ioan Cezar... iar cine are urechi de auzit, să audă.

[laurastifter]

În aceste zile, se împlinesc 23 de ani de la evenimentele din 1989... 23 de ani de când atâţia tineri martiri ai lui Hristos şi eroi ai libertăţii s-au sacrificat în lupta împotriva puterilor întunericului dezlănţuite sub forma regimului totalitar comunist.
Oare de câte ori ne amintim de ei?... De câte ori îi pomenim în rugăciunile noastre?... În ce măsură conştientizăm faptul că viaţa noastră liberă se datorează jertfei lor?...
Domnul Dumnezeu să-i pomenească întru Împărăţia Sa în veci, Amin!
Veşnica lor pomenire!

[laurastifter]

Pentru cei care consideră că regimul comunist ar fi fost "cool" şi dezirabil, voi da un link pe care l-am mai recomandat o dată, tot pe acest topic:
www.fericiticeiprigoniti.net
Este un site dedicat martirilor şi mărturisitorilor din vremea regimului comunist. Site-ul este înfiinţat de către dragii mei prieteni de la asociaţia Ortodoxia Tinerilor. Este un site foarte bine documentat, în care se prezintă biografia şi unele scrieri ale multor martiri ucişi în chinuri groaznice în închisorile comuniste sau supravieţuitori ai acelui cumplit sistem concentraţionar. Documentele istorice pertinente şi numeroase fac din site-ul www.fericiticeiprigoniti.net un proiect ştiinţific şi, în primul rând, o lucrare misionară, un gest de recunoştinţă faţă de martirii din epoca noastră.
Să ne rugăm pentru eroii de la al căror sacrificiu se împlinesc, zilele acestea, 23 de ani!
Să ne rugăm şi pentru ca Hristos Dumnezeu să ne dăruiască puterea de a păstra şi preţui libertatea dobândită prin jertfa acelor tineri atleţi ai Domnului!
Mai mult... orice cuvinte am încerca să formulăm despre ei rămân... banale, insuficiente... De aceea, cel mai potrivit mod de a înţelege valoarea jertfei lor este mărturisirea adevărului istoric!

"Sângele martirilor este sămânţa creştinismului" (Tertulian); sângele eroilor este sămânţa libertăţii!

[Mihailc]

În prealabil postat de laurastifter

În ce măsură conştientizăm faptul că viaţa noastră liberă se datorează jertfei lor?...

Au expirat demult halucinogenele astea propagandistice de tipul "libertatea noastră" şi "jertfa lor". Să mori doar pentru a puncta la impresia artistică a unui scenariu regizat din altă parte este absurd, oricât de spectaculoasă ar părea versiunea romanţată a evenimentelor de acum 23 de ani. Un reality show sângeros supermediatizat şi cam atât.
Însă e trist faptul că gustul pentru genul ăsta mizerabil de entartainment ne-a intrat în gene, transformându-ne în nişte zombi consumatori de violenţă, moarte şi nefericire.

[Demetrius]

În prealabil postat de laurastifter

În aceste zile, se împlinesc 23 de ani de la evenimentele din 1989... 23 de ani de când atâţia tineri martiri ai lui Hristos şi eroi ai libertăţii s-au sacrificat în lupta împotriva puterilor întunericului dezlănţuite sub forma regimului totalitar comunist.
Oare de câte ori ne amintim de ei?... De câte ori îi pomenim în rugăciunile noastre?... În ce măsură conştientizăm faptul că viaţa noastră liberă se datorează jertfei lor?...
Domnul Dumnezeu să-i pomenească întru Împărăţia Sa în veci, Amin!,
Veşnica lor pomenire!

Mi se pare ca fraza boldata de mine din postul tau este contrazisa de semnaturile tale, scrise de Sf Ioan Hrisostomul, fiindca libertatea de care eram avizi si pentru care au murit ei, Dumnezeu sa-i odihneasca(!), este plina de desartaciune(dpmdv).

In toată lumea asta,in multe tari,s-au intimplat tragedii in care au murit nevinovati.Tara asta,in care m-am născut si eu,este singura pe care am văzut-o in care cei care au cazut sunt judecati,char puși la zidul reprosurilor si unde gestul lor este aruncat in derizoriu sau dispret.In cazul fericit sunt uitati si măcar atunci nu-i mai judeca nimeni pe lumea asta.S-a ajuns sa fie morții considerati vinovați pt ca au murit in loc sa supravietuiasca ca sa dea ei socoteala de ,,iluzia"la care au luat sau de faptu ca au avut intrazneala sa moara pt un vis.Bieti visatori nefericiti,cum v-ati permis sa credeți intr-o iluzie si sa deranjati cu sangele vostru pe cei care acum va îngroapă sub cinismul si dispretul lor? Nu va enervati,am scris cu multe amaraciune ce am scris,nu va mai reprosez nimic,avem soarta pe care o meritam.Care mai vrea sa moara pt tara asta sa completeze înainte un formular,sa facă un sondaj de opinie si eventual sa ceara prognoza economica pe mai mulți ani.Apoi sa meargă din usa-n usa si sa ceara iertare tuturor pt ca le va deranja vietile putin cand va muri.Ar trebui sa plătească si daune si eventual sa moara-n liniste,de preferat dincolo de granița ca sa ne scuteasca si de efortul de a ne aduce aminte de ei,sa aibă grija străinii.

Mi-as dori,cand vom ajunge fiecare la Dumnezeu,după ce vom fi dat socoteala pt ce am facut noi cu viața si tara asta,sa le dam domne o palma celor morții atunci,poate așa ne golim finalmente de supararea ca au fost ce noi nu suntem,si mulți nu vor fi niciodată,si ca au intraznit sa moara intr-o iluzie fara sa ne ceara voie.Sa dați cu sete mă in ei,poate asa
ne vindecam si noi,o sa suporte si ura noastră daca au suportat gloantele.Doar ca ura doare foarte tare,ura,indiferenta
si judecata.

Doamne îmi vine sa mă duc unde vad cu ochii si sa uit ca m-am născut in tara asta in care un an întreg eroii sunt
uitati si de Crăciun sunt injurati.

[stefan florin]

În prealabil postat de Pelerin spre Rasarit

In toată lumea asta,in multe tari,s-au intimplat tragedii in care au murit nevinovati.Tara asta,in care m-am născut si eu,este singura pe care am văzut-o in care cei care au cazut sunt judecati,char puși la zidul reprosurilor si unde gestul lor este aruncat in derizoriu sau dispret.In cazul fericit sunt uitati si măcar atunci nu-i mai judeca nimeni pe lumea asta.S-a ajuns sa fie morții considerati vinovați pt ca au murit in loc sa supravietuiasca ca sa dea ei socoteala de ,,iluzia"la care au luat sau de faptu ca au avut intrazneala sa moara pt un vis.Bieti visatori nefericiti,cum v-ati permis sa credeți intr-o iluzie si sa deranjati cu sangele vostru pe cei care acum va îngroapă sub cinismul si dispretul lor? Nu va enervati,am scris cu multe amaraciune ce am scris,nu va mai reprosez nimic,avem soarta pe care o meritam.Care mai vrea sa moara pt tara asta sa completeze înainte un formular,sa facă un sondaj de opinie si eventual sa ceara prognoza economica pe mai mulți ani.Apoi sa meargă din usa-n usa si sa ceara iertare tuturor pt ca le va deranja vietile putin cand va muri.Ar trebui sa plătească si daune si eventual sa moara-n liniste,de preferat dincolo de granița ca sa ne scuteasca si de efortul de a ne aduce aminte de ei,sa aibă grija străinii.

Mi-as dori,cand vom ajunge fiecare la Dumnezeu,după ce vom fi dat socoteala pt ce am facut noi cu viața si tara asta,sa le dam domne o palma celor morții atunci,poate așa ne golim finalmente de supararea ca au fost ce noi nu suntem,si mulți nu vor fi niciodată,si ca au intraznit sa moara intr-o iluzie fara sa ne ceara voie.Sa dați cu sete mă in ei,poate asa
ne vindecam si noi,o sa suporte si ura noastră daca au suportat gloantele.Doar ca ura doare foarte tare,ura,indiferenta
si judecata.

Doamne îmi vine sa mă duc unde vad cu ochii si sa uit ca m-am născut in tara asta in care un an întreg eroii sunt
uitati si de Crăciun sunt injurati.

iar fostii tortionari "s-au ascuns" in parlamentul tarii. Frumos nu?

Fiecare tara va avea destinul istoric după chipul si asemanarea celor ce o locuiesc.Istoria nu are mila de nimeni,a simțit asta si Petre Tutea cand l-a lovit disperarea din perspectiva sacrificiului facut si a realitatii înconjuratoare,nu mai scriu ce a spus pt ca este o tristete coplesitoare in acele cuvinte.Scrieti ce simtiti voi,daca vom reuși sa facem ceva pt tara asta atunci cei care au murit poate ca își vor găsi liniștea deplina acolo unde sunt acum.Cred ca inca așteaptă sa implinim ceea ce ei au visat si nu au mai apucat.Sa facem din tara asta o patrie pe care sa o iubim si sa o cladim pt cei de după noi.Ce le vom lăsa copiilor nostri aceea va fi si imaginea noastră in oglinda istoriei si doar asa se va justifica jertfa celor dinainte.Daca nu atunci totul a fost in zadar si poate chiar ne meritam soarta.Cuvinte si ganduri fara sens din partea unui nimeni dar indiferent de situație Dumnezeu sa apere Romania si pe romani.

[AlinB]

.............