Barbatii

[CelMandru]

Concret... trebuie să laşi judecatul în seama lui Dumnezeu. Dacă lumea în care trăieşti ţi se pare un iad, e semn că deznădăjduieşti. Nu poţi spune că-L iubeşti pe Hristos, şi în acelaşi timp să n-ai pic de nădejde. Ia exemplu de la dreptul Iov, şi lasă totul în mâinile lui Dumnezeu. Lasă categoriselile şi blamarea cu asprime a firii păcătoase din oameni, şi pune-te la rugăciune. Nu te mai ruga să înţelegi tu mersul lucrurilor, şi logica lui Dumnezeu, ci, cere-i PreaBunei lui Maici să-ţi înmoiae inima învârtoşată care vede bărbaţi ca nişte bestii. Cere-i credinţă nestrămutată. Cere-i smerenie. Cere-i răbdare...

Iartă-mă dacă par aspru, şi ca o bestie. Dacă vrea cu tot dinadinsul, şi nu cred că e greu, bestie poate fi orice om. Asta se întâmplă când uiţi de Dumnezeu. Dar dacă tu judeci, te mânii, şi urăşti pe acela care e o bestie, atunci nici tu nu eşti mai presus. Roagă-te pentrul el, iartă-l, îndreaptă-l dacă poţi, şi, cu discernământ sănătos, dă tu exemplul fără să arunci cu piatra, că altfel nu îţi atragi decât osânda.

Încă o dată iertare pentru îndrăzneală! Mi-am permis şi eu, păcătosul, să îndemn la discernământul, pe care nici eu nu-l am de cele mai multe ori. Dar poate că vei găsi vreun folos în cuvintele mele.