Hyperdispensationalismul

[Mihai36]

Parerea mea despre dispensationism este impartita, - cu unele lucruri sint de acort iar cu altele nu .
In marea lor majoritate nu sint de acord.

Sint de acord doar cu unele mici aspecte in care el fie prin porunca de la el insusi fie prin porunca divina din inspiratie sau rvelatie a dat citeodata niste sfaturi care erau necesare doar acelei vremi si doar acelui context -desigur cu exceptia cazului in care situatia se poate repeta la anumiti parametri.

Personal il consider pe Pavel cel mai slab dintre apostoli chiar daca ne este prezentat f mult din activitatea lui.

el crede ca este desavirsit dar doreste inca sa fie in prezenta lui Iisus obtinuta prim moartea trupului ,
acest lucru ne arata o firava intelegere a realitatilor divine si ce inseamna sa fii desavirsit cu adevarat.

Un sfint arhant (cele 7 trepte de sfintenie) nu are dorinta e a trai in preajma lui Iisus caci deja El traiste in el si el in El in mod deplin astfel ca mai mult nu este posibil nici daca ai scapa de trupul fizic .
Aceea este fericirea deplina iar daca sa zicem ca mai sint inca doua ceruri pina la 9 acest lucru tot nu are legatura cu despartirea de trup.

Cum sa fii linga Iisus in conditiile in care El nu mai are trup si nici localizare caci este raspindit in tot universul divin .

Iisus sau orice alta instanta divina nu este asa ca noi , "Dumnezeu nu este om"
In Imparatie nu se poate spune ca Iisus este aici sau acolo , El este pretutindeni este omniprezent.

iar imparatia nu este un loc in care se poate ajunge doar prin despartirea de trup ci este o stare pe care o poti trai fie cu trup fie fara .
Asa incit despartirea de trup nu aduce nimic in plus fata de cit ai obtinut deja pe pamint.
Un sfint adevarat nu este impartit intre doua tendinte sau dorinte, el stie cind ii vine ceasul , stie exact cind i se incheie misiunea pe pamint si nu are nici un regret ca se desparte de oameni caci orice inlantuire emotionala fata de pamint te desparte de Dumnezeu. Iar pentru un arhant nimic nu mai exista care sa il poata desparti astfel incit sa simta sau sa gindeasca asa.

Daca el nu a stiut ca nu este inca desavirsit arhant inseamna ca nici macar proorc nu era , fiindca altfel ar fi stiut ca mai sint unele trepte pina la desavirsirea ceruta.

Din punctul meu de vedere Pavel a avut prea putine revelatii fata de cit a parut ca are iar multe din ceea ce a spus adevarat (uneori poate inexact) si care este o noutate pentru noi ei bine multe dintre ele le-a aflat de la proorocii si proorcitele vremii , fiindca altfel ar fi scris aceste profetii exact asa cum au fost primite si nu doar sa impartaseasca unora din continutul lor asa cum l-a inteles -ca si cum ar fi vazut doar el acele lucruri folosind uneori prea multe cuvinte si repetari pentru o idee care potea fi exprimata mai concis .

In rest repet unele lucruri erau adresate doar contemporanilor avind in vedere realitatile vremii fara sa a avea intentia sa teologizeze pentru eternitate sfaturile respective.
Poate daca ar fi stiut ca vor fi ulterior teoogizare ar fi fost mai atent in exprimare .

[dobrin7m]

În prealabil postat de Mihai36

Parerea mea despre dispensationism este impartita, - cu unele lucruri sint de acort iar cu altele nu .
In marea lor majoritate nu sint de acord.

Sint de acord doar cu unele mici aspecte in care el fie prin porunca de la el insusi fie prin porunca divina din inspiratie sau rvelatie a dat citeodata niste sfaturi care erau necesare doar acelei vremi si doar acelui context -desigur cu exceptia cazului in care situatia se poate repeta la anumiti parametri.

Personal il consider pe Pavel cel mai slab dintre apostoli chiar daca ne este prezentat f mult din activitatea lui.
.

Aici intervine arta crestinului . de a putea si avea intelepciunea sa vada ce ar fi spus sfintii in cazurile de astazi. Sunt sigura ca indiferent cum si ce ar fi spus tot ca sfintii graiau, iar sfaturile tot prin Duhul Sfant ni le dadeau. Pentru ca Dumnezeu tine cont de vremi fiind Desavarsit

Noi cu mintea noastra limitata, pacatoasa avem nevoie sa ajugem adancimea duhovniciei ca sa indraznim sa facem astfel de judecati altfel riscam sa cadem in inselare.

a emite o judecata comparativa vizavi de unul dintre apostolii lui Hristos , care L-au si cunoscut (sa tinem cont de acest aspect important), este cea mai mare ispita in care poate cadea un pacatos.
cu iertare

[dobrin7m]

În prealabil postat de Mihai36

el crede ca este desavirsit dar doreste inca sa fie in prezenta lui Iisus obtinuta prim moartea trupului ,
acest lucru ne arata o firava intelegere a realitatilor divine si ce inseamna sa fii desavirsit cu adevarat.

Un sfint arhant (cele 7 trepte de sfintenie) nu are dorinta e a trai in preajma lui Iisus caci deja El traiste in el si el in El in mod deplin astfel ca mai mult nu este posibil nici daca ai scapa de trupul fizic .
Aceea este fericirea deplina iar daca sa zicem ca mai sint inca doua ceruri pina la 9 acest lucru tot nu are legatura cu despartirea de trup.

Cum sa fii linga Iisus in conditiile in care El nu mai are trup si nici localizare caci este raspindit in tot universul divin .

Iisus sau orice alta instanta divina nu este asa ca noi , "Dumnezeu nu este om"
In Imparatie nu se poate spune ca Iisus este aici sau acolo , El este pretutindeni este omniprezent.

.

24. Iar Toma, unul din cei doisprezece, cel numit Geamănul, nu era cu ei când a venit Iisus.
25. Deci au zis lui ceilalţi ucenici: Am văzut pe Domnul! Dar el le-a zis: Dacă nu voi vedea, în mâinile Lui, semnul cuielor, şi dacă nu voi pune degetul meu în semnul cuielor, şi dacă nu voi pune mâna mea în coasta Lui, nu voi crede.
26. Şi după opt zile, ucenicii Lui erau iarăşi înăuntru, şi Toma, împreună cu ei. Şi a venit Iisus, uşile fiind încuiate, şi a stat în mijloc şi a zis: Pace vouă!
27. Apoi a zis lui Toma: Adu degetul tău încoace şi vezi mâinile Mele şi adu mâna ta şi o pune în coasta Mea şi nu fi necredincios ci credincios.
28. A răspuns Toma şi I-a zis: Domnul meu şi Dumnezeul meu!
29. Iisus I-a zis: Pentru că M-ai văzut ai crezut. Fericiţi cei ce n-au văzut şi au crezut!
(Ioan 20:24-29)

Din aceste versete, devin clar următoarele adevăruri importante:

Iisus Hristos a înviat într-un corp de altă natură, astfel încât a putut să vină în mijlocul ucenicilor, chiar dacă uşile erau încuiate şi El nu întrase pe uşă.
Corpul în care s-a arătat Iisus Hristos ucenicilor era material pentru că ei au putut să-l perceapă acest trup cu cel puţin trei din cele cinci simţuri ale omului. Ei au auzit, au văzut şi Iisus l-a chemat pe Toma să pipăie rănile din urma cuielor.

Când biserica din Corint a fost supusă pericolului unei erezii care punea la îndoială învierea celor morţi, Apostolul Pavel le-a scris:

35. Dar va zice cineva: Cum înviază morţii? Şi cu ce trup au să vină?
36. Nebun ce eşti! Tu ce semeni nu dă viaţă, dacă nu va fi murit.
37. Şi ceea ce semeni nu este trupul ce va să fie, ci grăunte gol, poate de grâu, sau de altceva din celelalte;
38. Iar Dumnezeu îi dă un trup, precum a voit, şi fiecărei seminţe un trup al său.
39. Nu toate trupurile sunt acelaşi trup, ci unul este trupul oamenilor şi altul este trupul dobitoacelor şi altul este trupul păsărilor şi altul este trupul peştilor.
40. Sunt şi trupuri cereşti şi trupuri pământeşti; dar alta este slava celor cereşti şi alta a celor pământeşti.
41. Alta este strălucirea soarelui şi alta strălucirea lunii şi alta strălucirea stelelor. Căci stea de stea se deosebeşte în strălucire.
42. Aşa este şi învierea morţilor: Se seamănă (trupul) întru stricăciune, înviază întru nestricăciune;
43. Se seamănă întru necinste, înviază întru slavă, se seamănă întru slăbiciune, înviază întru putere;
44. Se seamănă trup firesc, înviază trup duhovnicesc. Dacă este trup firesc, este şi trup duhovnicesc. (1 Corinteni 15:35-44)

Din acest pasaj vedem bine alte câteva adevăruri importante despre învierea morţilor:

Trupul în care a înviat Iisus Hristos este unul nesupus putrezirii şi tot astfel vor fi şi trupurile noastre la înviere.
Spre deosebire de trupurile noastre de acum, la înviere vom avea trupuri de slavă şi de putere.
Trupul acesta este firesc, iar trupul în care vom învia şi în care a înviat Iisus Hristos este trup duhovnicesc.
Deci, trupul duhovnicesc este cu totul diferit de trupul firesc pentru că este unul de slavă, de putere şi care nu este supus putrezirii. Dar, în acelaşi timp, trupul duhovnicesc este unul material, in sensul in care poate fi perceput de oameni cu ajutorul simţurilor cum este auzul, văzul şi pipăitul.

Iata ca Apostolul Pavel este dupa parerea mea, apostol in toata puterea cuvantului, de la care avem de invatat inclusiv faptul ca Iisus este persoana si are trup induhovnicit. Iisus nu este omniprezent in toate in sensul de a fi raspandit in creatie, dupa cum nici Tatal nu este raspandit in creatia Sa. El vede tot si stie tot , ca atoatecuprinzator, si este prezent in lume prin energiile sale, prin Duhul sau.

Cea ce expuneti are multa influienta de erezie panteista.
cu iertare

[dobrin7m]

În prealabil postat de Mihai36

iar imparatia nu este un loc in care se poate ajunge doar prin despartirea de trup ci este o stare pe care o poti trai fie cu trup fie fara .
Asa incit despartirea de trup nu aduce nimic in plus fata de cit ai obtinut deja pe pamint.
Un sfint adevarat nu este impartit intre doua tendinte sau dorinte, el stie cind ii vine ceasul , stie exact cind i se incheie misiunea pe pamint si nu are nici un regret ca se desparte de oameni caci orice inlantuire emotionala fata de pamint te desparte de Dumnezeu. Iar pentru un arhant nimic nu mai exista care sa il poata desparti astfel incit sa simta sau sa gindeasca asa.

Daca el nu a stiut ca nu este inca desavirsit arhant inseamna ca nici macar proorc nu era , fiindca altfel ar fi stiut ca mai sint unele trepte pina la desavirsirea ceruta.

Din punctul meu de vedere Pavel a avut prea putine revelatii fata de cit a parut ca are iar multe din ceea ce a spus adevarat (uneori poate inexact) si care este o noutate pentru noi ei bine multe dintre ele le-a aflat de la proorocii si proorcitele vremii , fiindca altfel ar fi scris aceste profetii exact asa cum au fost primite si nu doar sa impartaseasca unora din continutul lor asa cum l-a inteles -ca si cum ar fi vazut doar el acele lucruri folosind uneori prea multe cuvinte si repetari pentru o idee care potea fi exprimata mai concis .

In rest repet unele lucruri erau adresate doar contemporanilor avind in vedere realitatile vremii fara sa a avea intentia sa teologizeze pentru eternitate sfaturile respective.
Poate daca ar fi stiut ca vor fi ulterior teoogizare ar fi fost mai atent in exprimare .

Pana nu veti ajunge in Imparatia cerurilor nu puteti emite pareri despre cum este. deocamdata nu va ramane decat sa ajungeti ca sfintii si atunci Domnul va ingadui sa va duca sa vedeti o secunda raiul daca veti mai avea o astfel de dorinta in starea de sfant fie si numai pentru a da marturie celorlalti crestini de ce ati vazut.

Pana un alta va trebui sa recunoastem experientele sfintilor care s-au invrednicit de astfel de vedenii minunate pentru a fi marturisitori noua.

desparirea de trup nu aduce nimic in plus fata de ce am obtinut pe pamant legat insa de calitatea virtutilor noastre precum si de starea sufletului ca virtuti. nici intr-un caz legat de trupul stricacios si supus putrezirii.
omul cand face trecera prin moarte, sufera modificari ale starii sale ca si consecinta a despartirii sufletului de trup. Si prima etapa este acea prin care pierde simtul corpului. Nu isi mai simte trupul. Aceasta stare este asemenea cu cea a sfintilor cand sunt patrunsi de Duhul Sfant si sunt purtati in extaz. Are loc o departare de trup , sufletesc, pe care o constientizezi cu ratiunea . Te simti usor prin lipsa greutatii, ca si cum nu ai avea greutate. Mai departe vom vedea cand vom muri.

Adevarul este ca un sfant adevarat nu stie ca este sfant inca de pe acest pamant, si se socoteste cel mai mare pacatos avand smerenie si umilinta. In aceasta stare de smerenie pune nadejde la Domnul ca va fi langa Hristos in Imparatia cerurilor, deci pune nadejde in Dumnezeu ca va fi mantuit.

În prealabil postat de Mihai36

Cum sa fii linga Iisus in conditiile in care El nu mai are trup si nici localizare

Domnule, pentru aceste cuvinte si pentru acelea pe care ati indraznit sa le scrieti despre Apostolul Pavel, eu va doresc sa va ierte Bunul Dumnezeu si sa va tamaduiasca sufletul.
Va doresc asadar, ceea ce imi doresc mie insumi si tuturor oamenilor. Mila lui Dumnezeu pentru pacatele noastre!

Slava lui Dumnezeu pentru toate!