Cred ca discutia cu privire la termenul "har" (al preotului) se poate centra in jurul acceptiunii sale pur teologice, citez: "Puterea sacramentală a preoților de a oficia actele de cult" ori in jurul sensului sau din limbajul profan, citez: "Calitate, însușire, dispoziție naturală care face pe cineva vrednic de admirație", caz in care termenul e sinonim cu: talent, vocație, dar. (citatele sunt din DEX).
Cred ca oamenii sunt mai familiarizati cu al doilea sens al cuvantului si thread-ul asta aici face trimitere. Exista oameni ce au har in diverse domenii de activitate, cu diferite implicatii. Un profesor cu har iti poate schimba cursul vietii, atragandu-te inspre domeniul lui, asa cum un preot cu har reuseste uneori sa te apropie de Dumnezeu ori sa-ti creeze o imagine denaturata asupra Lui si sa te indeparteze de El. Preotul este un mijlocitor/intermediar in multe cazuri (spre exemplu, celebrarea Sf. Taine/Sacramente), dar este intai parinte. Iar cu un parinte, e dator sa te indrume. Uneori o face corect, alteori nu.
Har si intelepciune!
|