Cele 10 porunci

[vsovivi]

Mulţi se întreabă de ce a introdus Domnul prin Avraam circumcizia la poporul Său... păi una dintre multele explicaţii ar fi poate pentru că unii jmecheri se 'aprindeau' la pofte doar puţin câte puţin flirtând din ochişori până ce se umezeau sub pieliţă şi nu se vedea că ar avea ei scurgeri, deci nici usturoi n-am mâncat nici gura nu-mi miroase... şi în timp se forma pe dulap deasupra copilului aşa un caş la purtător de toată frumuseţea... şi a venit apoi Iisus şi a zis că nu e necesară circumcizia la prepuţ ca să se laude alţii cu trupurile curate ale altora că nu e chiar aşa de importantă ci mai degrabă la inimă... că mai degrabă viclenia inimii poate că ar cam trebuie găurită, măcar din când în când, că impuţeala cea veşnică vine din interior... iar pieliţa se va spăla, măcar la baia cincinală.

[vsovi]

Problema cea gravă a ipocrizeniei şi făţărniciei populiste osândită de Domnul vine de la plăcerea necredinţei şi lăudăroşeniei unei singure vocale: E.

...şi ea a înlocuit alte vocale acolo unde nu trebuia, de exemplu:

-în loc de talant s-a pus pe cântar talentul,

-în loc de cirtă se foloseşte cearta, arta marţială şi joială,

-în loc de Ovreu-ovrei s-a înlocuit cu Evreu-evrei,

-în loc de alini s-a scris elini, trecând de la alinare la 'înţelepciune'.

-în loc de avva s-a scris ave sau evve, ca în loc de har să se scrie harem,

-în loc de famen şi familie s-a scris femei şi fetească,

-în loc de cale strâmtă, fantă, s-a scris fentă,

-în loc de Dumnezeu s-a scris e-zeu şi zmeu,

-în loc de fiu şi iu de la iubire s-a scris eu şi feudă,

-în loc de sare s-a scris sere...i,

-în loc de avvere sfântă s-a scris eres pe scurt de la multiplele erectopatizări ochiometrice ale poftochiului ahtiat de plăcerea de a-i place una alta ca un bezmetic adulteres credul şi necredincios.

Şi asta pentru că omul credincios a căzut şi a crezut doar în ceea ce a văzut, vremelnic şi trecător şi a zis că aia e veşnic şi negreşitor... căci îi era frică din orgoliu ca nu cumva să greşească cuvintele şi să se vadă că e neputincios şi prost şi neînţelept şi hoţ şi apoi să-l râdă toate fetele la care se dădea... ţinea el prea mult la făţărnicia aia a lui... de gigolo trufaş, la moda de a fi pe placul viitoarelor mirese căci simţea că toate îi plăcea să-l vindece. Se dădea holtei la toate deşi îşi pierduse singur toţi electronii de prea multe ori prin scurgerile dragostei înspre iubirea şi pofta de sine cu revistele. A vrut prea mult ca să fie numai şi numai el ales şi lăudat... el omul uitând să-L aleagă defapt şi pe Dumnezeu.

Şi tot răul ăsta vine de la o singură literă: E... de la semeţie!.. şi de la trădareee şi emancipare... ca un fel de emanare, om cu activitate de foarte mare valoare... negreşitoare. Ştie... pe E... ca gLumea care ştie... dar nu face ce ştie fiindcă are ceea ce crede ea că are... şi ce altceva poate să aibă afară de o schimbare de literă tocmai acolo unde nu ar fi trebuit să apară, în loc de bucurie şi fericire a rămas din prea multa uitare doar becurie şi erecire şi electrocutare.

[vsovivi]

Adică în loc de credinţă şi fidelitate omul a tăiat ce era bun şi a rămas doar cu edinţă şi elitate, tăindu-şi astfel craca de sub picioare pentru pasărea felix de pe gard... eretelele... că cică o să învie ca şi ea din cenuşă doar jinduind la întinderea antenelor. Şi aşa a rămas omul cu un fel de mercenariat artistic dar foarte prectic şi pragmatic... născoceala matematico-egiptologică a stârnirii poftelor infidelităţii... prezentate ca bune şi ca un model de fidelitate... faţă de sine însuşi însuşiri alese.

Dacă eşti plătit şi mituit cu feţe obraznice şi conştiinţa bârfei ascunse, nu pe faţă ci jignit în dos... crezi că te poţi preface la nesfârşit că tu din dragoste de ţară ţi-ai furat căciula ca s-o porţi ca un fel de podoabă a meritelor personale?

Ai ajuns infidel inclusiv faţă de cercuirea înpuţochiului... şi atunci ce pretenţii mai poate avea cineva de la lucruri mai înalte? Cum ai să fii tu atunci fidel la cercuirea inimii sau a duhului? Cum ai să trăieşti tu conform cu tot Cuvântul lui Dumnezeu ca să te înDUHovniceşti?

''Pe cele mari trebuia să le faceţi şi pe cele mici... să nu le lăsaţi'' ...de izabeliştii multe.

[vsovivi]

Mai simplu şi foarte clar: 'avocatul tău' defapt te mituie şi te face să crezi că e chiar avocatul tău când de fapt în ascuns este avocatul păcatului... te ajută să te crezi sursă şi să fii primitor, să păcătuieşti, să persişti în păcat şi să ajungi cândva şi tu cel mai faimos avocat... evocat. E vorba de spiritul şi litera legii... e în loc de a, plăcerea infidelităţii spre ascunderea adevărului vieţii tale... şi nu e de râs ci de plâns... dar nu ca să te vadă oamenii şi să te compătimească ei căci ştiu preabine că defapt vrei să luceeştii... ştii să nu faci... ceea ce trebuieşte... din legea sfinţeniei.