TRIODUL - Perioada pocaintei!

[glykys]

Daruri bineprimite nu Ti-am adus Tie niciodatã,

nici fapte dumnezeiesti,

nici jertfã curatã,

nici viatã fãrã de prihanã.

Precum Cain asa si noi,

ticãlosule suflete,

am adus fapte murdare Fãcãtorului tuturor

si jertfã vrednicã de mustrare

si viatã netrebnicã;

pentru aceasta ne-am si osândit împreunã.

Ziditorule,

fãcându-mã lut viu,

ai pus întru mine trup si oase

si suflare si viatã;

dar, o! Fãcãtorul meu,

Mântuitorul meu si Judecãtorul meu,

primeste-mã pe mine

cel ce mã pocãiesc. (cantarea 1)

[cristiboss56]

Folosit-am rău chipul Tău, şi am stricat porunca Ta; toată frumuseţea mi s-a întunecat, şi cu patimile mi s-a stins făclia, Mântuitorule. Dar milostivindu-Te, dă-mi bucurie, precum cânta David.Intoarce-te, căieşte-te, descoperă cele ascunse; grăieşte lui Dumnezeu Cel ce ştie toate. Tu singur ştii, Mântuitorule, cele ascunse ale mele; ci Însuţi Tu mă miluieşte, precum cânta David, după mare mila Ta.
Stinsu-s-au zilele mele, ca visul celui ce se deşteaptă. Pentru aceasta ca Iezechia lăcrimez pe patul meu, ca să mi se adauge ani de viaţă. Dar care Isaia va să stea pentru tine, suflete? Fără numai Dumnezeul tuturor.

[Mihailc]

”Pocăiește-te și plângi biet suflete al meu, înainte de a se termina ospățul și înainte ca Dumnezeu să închidă ușa cămării Mirelui” (Tropar din cântarea a 3-a, omis în versiunea românească)

[Mihailc]

Porunca cea de taină, luând-o întru cunoștință, cel fără trup în casa lui Iosif, degrab a stătut înainte, zicând celei ce nu știa de nuntă: Cel ce aplecat, cu păgorârea cerurilor încape fără schimbare tot întru tine. Pe Care și văzându-L în pântecele tău, luând chip de rob, mă spăimântez a striga ție: Bucură-te Mireasă, pururea Fecioară. (troparul Acatistului Buneivestiri)

[cristiboss56]

Lecţia pe care o primim de la Bunavestire: intră în starea de bucurie, şi binevesteşte, pământule, bucurie mare!



Binevesteşte, pământule, bucurie mare, lăudaţi, ceruri, slava lui Dumnezeu (cântarea a 9-a din Canonul Bunei Vestiri)

[Mihailc]

Toate săltările trupului înfrânându-ți cu ostenelile sihăstrești, ți-ai arătat vitează înțelepciunea sufletului tău, că poftind să vezi Crucea Domnului, te-ai răstignit singură pe tine lumii, tu cea vrednică de cântare. Drept aceea și spre râvna vieții îngerești cu dragoste te-ai îndemnat singură, preafericită: roagă-te lui Hristos Dumnezeu, să dăruiască bogat iertare de greșale, celor ce cinstesc cu dragoste sfântă pomenirea ta. (Sedealnă la Utrenia Duminicii Sfintei Maria Egipteanca)

[glykys]

Nu am acum la indemana cartea din care am mai citat, dar de acolo am aflat un lucru interesant, la care nu ma gandisem pana atunci: Postul Pastilor se tine nu doar pentru a ne pregati de Inviere, ci si pentru a ne pregati pentru Patimile Domnului. De aceea tine 40 de zile: deci din prima zi a Postului si pana vinerea aceasta. Sapatamana Patimilor (precedata de Sambata lui Lazar si de Duminica Floriilor) se constituie intr-o perioada de post de sine statoare, in care suntem chemati sa Il urmam pe Hristos si sa ii fim alturi, pentru a ne rastigni si a ne ingropa cu El, in vederea Invierii. Folosul celor 40 de zile de post se va vedea acum, in felul in care vom trai realitatile din Sapatamna Mare.